Raportul publicat de ENTSO-E confirmă că întreruperea de curent din 28 aprilie 2025 a fost unul dintre cele mai grave incidente energetice din Europa din ultimele două decenii, conform Euronews. Panica electrică a afectat milioane de utilizatori, a disrupt comunicațiile, a blocat transportul feroviar și a paralizat activitățile economice în mai multe regiuni. În unele zone, reluarea alimentării cu energie electrică a durat aproximativ 10 ore.
Importanța supratensiunii în incident
Conform specialiștilor, un aspect central al crizei a fost incapacitatea rețelei electrice de a gestiona episoadele de supratensiune. Acestea apar atunci când tensiunea din sistem depășește limitele normale, ceea ce poate conduce la suprasolicitarea echipamentelor și la oprirea automată a unor instalații pentru protecție.
Pentru Peninsula Iberică, fluctuațiile de tensiune au provocat deconectări în lanț ale unităților de producție, inclusiv în sistemele moderne utilizate frecvent în sursele de energie regenerabilă. Raportul evidențiază un mecanism de tip „cascadă”, în care dezechilibrele inițiale au dus rapid la prăbușirea unei părți importante a producerii de energie. 
Instalațiile cu convertoare, des utilizate în sursele regenerabile, s-au dovedit mai puțin adaptabile la variațiile bruște de tensiune. Această rigiditate a agravat efectele inițiale și a accelerat extinderea defecțiunii. În același timp, operatorii de rețea, inclusiv Red Eléctrica de España, nu au detectat din timp riscurile, chiar dacă parametrii sistemului se apropiau de limite critice.
Discuții despre energia regenerabilă
Incidentul a alimentat discuțiile privind dependența crescândă de sursele regenerabile și planurile de eliminare a energiei nucleare. Guvernul spaniol și unii experți au respins teoria că tranziția energetică ar fi fost cauza directă a panicei electrice, evidențiind complexitatea problemei, legată de gestionarea rețelei și de adaptarea tehnologică.
Raportul final confirmă concluziile preliminare anterioare: nu un singur factor a declanșat incidentul, ci o combinație de condiții nefavorabile care s-au suprapus. Această „furtună perfectă” scoate în evidență necesitatea modernizării sistemelor de monitorizare în timp real și creșterea flexibilității infrastructurii energetice europene.
Pentru autorități și operatori, lecția majoră este că tranziția energetică trebuie însoțită de investiții în stabilitatea și reziliența rețelelor, pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.
