Mai mult decât atât, semiconductoarele reprezintă un salt de complexitate și mai mare decât cel al bateriilor. Proiectarea unui cip performant este o realizare în sine. Fabricarea la scară industrială a processelor avansate, la noduri precum 2 nm, impune un nivel extrem de ridicat de tehnologie și experiență. Acolo nu mai vorbim doar despre idei inovatoare, recrutare intensă și branding puternic, ci despre zeci de ani de know-how acumulat, procese extrem de sensibile și o disciplină industrială dificil de stăpânit și de gândit. Chiar și giganții consacrați întâmpină dificultăți în a o domina perfect.
Tesla nu are un istoric solid care să justifice încrederea totală
Cea mai importantă motivație pentru scepticism este reprezentația realizărilor companiei, nu promisiunile sale de viitor. La Battery Day, Tesla a anunțat construcția a 100 GWh de capacitate internă pentru celulele 4680 până în 2022, precum și reducerea costurilor bateriilor cu 56%, visând la o mașină electrică de 25.000 de dolari. În realitate, niciuna dintre aceste ținte nu a fost atinsă la termen, nici pe scară și nici în volum. Până la începutul anului 2025, producția anualizată de 4680 era estimată la circa 20 GWh, considerabil sub obiectivul comunicat pentru 2022.
Procesul dry electrode, prezentat ca element-cheie al reducerii costurilor, s-a dovedit mult mai dificil de extins decât prevederile inițiale. Deși Tesla a raportat ulterior îmbunătățiri și susține că a atins cel mai mic cost pe kWh între celulele produse intern până la finalul lui 2024, imaginea generală rămâne una de întârzieri și promisiuni făcute în vânt, nu de execuție perfectă. 
Este important să reținem un aspect crucial: Tesla avea, cel puțin, experiență în domeniul pachetelor de baterii și integrarea acestora în vehicule. Chiar și așa, procesul de internalizare a fabricării celulelor a fost dificil și lent. În cazul semiconductoarelor, compania începe și mai jos în termeni de experiență de fabricație. Acest lucru face ca proiectul Terafab să apară nu doar ambițios, ci disproporționat față de bazele de competență deja existente.
Proiectarea de cipuri nu echivalează cu fabricarea la nivelul TSMC
Tesla a obținut realizări concrete în domeniul proiectării de cipuri. Echipa companiei a contribuit la dezvoltarea hardware-ului personalizat pentru Autopilot și a cipurilor Dojo, însă proiectarea și fabricația sunt două discipline total diferite. Crearea unui cip performant reprezintă o victorie în arhitectură și inginerie de produs. În schimb, construirea unei uzine capabile să producă cipuri avansate cu randament ridicat implică litografie, etching, planarizare, controlul contaminării, chimie de proces și un ansamblu de detalii operaționale grele, care nu pot fi improvizate.
De asemenea, Tesla nu dispune în prezent de o echipă de experți în domeniul siliciului complet consolidată. Conform raportărilor, mai mulți ingineri cheie au plecat în ultimii ani, printre aceștia Jim Keller încă din 2018, Ganesh Venkataramanan după problemele raportate la Dojo 2 și Peter Bannon, figura centrală în siliciu personalizat, după opțiunea Musk de a închide proiectul Dojo în 2025. Membrii echipei au migrat către alte startup-uri sau au fost redistribuiți, reducând nucleul de talente specializate. Înainte de a pretinde că va construi cea mai mare fabrică de semiconductori avansați din lume, Tesla și-a redus semnificativ forța de muncă specializată în domeniu.
Chiar dacă Tesla ar recruta masiv ingineri pentru proces, nu se poate realiza instantaneu și internalizarea unei culturi organizaționale solide, alinierea proceselor și rafinamentul operațional deja dezvoltate de TSMC, Samsung sau Intel, care și-au consolidat experiența în decenii. Din acest motiv, Jensen Huang, CEO Nvidia, a afirmat public că echivalarea capacităților TSMC este „practic imposibilă”. Această afirmație are o greutate majoră, fiind rostită de un expert cu o profundă cunoaștere a lanțului de producție de semiconductori și interes pentru extinderea capacităților mondiale.
Comentariile lui Musk nu inspiră încredere tehnică
Un alt motiv pentru scepticism față de inițiativa Terafab îl reprezintă tonul în care Musk vorbește despre provocări. Atunci când afirmi că industria semiconductorilor „greșește camerele curate” și susții că Tesla va construi o fabrică de 2 nm în care se poate „mânca un cheeseburger și fuma un trabuc”, nu transmiți încredere în abordarea serioasă a complexității. În fabricarea dispozitivelor moderne, camerele curate de clasa ISO 1-3 sunt indispensabile, chiar și pentru respirația umană, pentru a evita contaminarea proceselor delicate.
Aceste afirmații pot fi interpretate ca hiperbole stilistice ale lui Musk, dar problema principală este că, într-un domeniu în care detaliile invizibile pot decide succesul sau eșecul, glumele și afirmațiile lejerale nu ajută. În loc să inspire încredere în înțelegerea complexității acestei industrii, astfel de comentarii pot alimenta impresia unei implicări superficiale, ca un exercițiu de imagine pe piața bursieră, și nu ca un demers industrial cu adevărat riguros.
De ce scepticismul este reacția sănătoasă, nu entuziasmul automat
Privirea Terafab cu scepticism nu înseamnă negarea posibilității ca Tesla să producă, într-o zi, cipuri în propriile fabrici. Înseamnă doar refuzul de a trata promisiunile inițiale ca fiind aproape inevitabile. Mulți observatori și investitori au făcut această greșeală în trecut: au confundat anunțurile cu realizarea concretă și au interpretat termenele lui Musk ca fiind certitudini, nu ca ținte optimiste.
Analizând precedentul proiect 4680, experiența limitată în tehnologia semiconductorilor, plecările de specialiști, complexitatea nodului de 2 nm și avertismentele din industrie, reacția ciudată este una de prudence clară: Terafab trebuie considerat un proiect de mare risc, cu potențiale întârzieri, revizuiri ale obiectivelor și rezultate semnificativ sub cele promise inițial. Aceasta nu înseamnă imposibilitatea absolută, dar fără dovezi solide încă, nu există motive serioase pentru a-l trata drept o certitudine la scala și în termenii anunțați.
Aceasta este, de fapt, lecția pe care Tesla o oferă de ani buni: compania poate realiza performanțe remarcabile, dar aproape niciodată nu în forma, ritmul și în modul simplificat prezentat în comunicările inițiale. Într-un domeniu atât de complicat precum semiconductoarele, scepticismul critic nu este cenzură, ci o abordare responsabilă și rezonabilă.
