Radu Marinescu evidențiază că scopul principal nu este ca o persoană să rămână în detenție pe tot parcursul vieții, ci să fie reintegrată și reeducată în societate. „Se trece de la regimuri mai stricte la cele mai permisive, apoi se permite revenirea în familie, însă aceste persoane trebuie supravegheate. Brățările electronice diminuează riscul dispariției deținuților și oferă alerte imediate dacă sunt scoase”, explică oficialul.
El a subliniat că România întâmpină o presiune în creștere asupra sistemului penitenciar. „Avem aproape 24.000 de deținuți și doar 23.000 de locuri disponibile. Din acest motiv, sunt în curs de construcție două penitenciare noi, la Unguriu și Berceni, fiecare cu aproximativ 1.000 de locuri, finanțate printr-un împrumut de la Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele datează din anul 2020, însă progresul executării este de doar 13-15%”, a precizat Marinescu.
De asemenea, ministrul a accentuat dificultățile în finalizarea proiectelor fără fonduri suplimentare: „Mai avem doi ani pentru a finaliza 80% din lucrări, ceea ce reprezintă o provocare dificilă. Am solicitat cu fermitate alocarea fondurilor necesare pentru acest an, însă, din păcate, încă nu avem tot ce ne trebuie.”
În plus, el a explicat că brățările electronice și noile penitenciare reprezintă doar o componentă a unei strategii mai ample de reintegrrare: „Fără implicarea sectorului privat și fără un sistem eficient de monitorizare, deciziile vor fi subiective și nu vor reflecta realitatea celor pe care dorim să îi sprijinim.”
