Miniștrii de externe ai statelor G7 se adună joi și vineri în Franța, având pe agendă principală conflictele din Iran și Ucraina. Tensiunile au provocat o destabilizare semnificativă a piețelor de energie, generând una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, ca urmare a atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra infrastructurii petroliere din Iran și a restricțiilor din Strâmtoarea Hormuz, ruta esențială pentru exporturile globale de petrol și gaze.
Liderii europeni au avertizat, înaintea întâlnirii, că vor încerca să determine Washingtonul să găsească o soluție pentru ieșirea din conflictul cu Iranul. Reprezentantul SUA, secretarul de stat Marco Rubio, este așteptat să participe la discuții vineri.
Germania: „Nu este războiul nostru”
„Pentru a fi foarte clar, acest conflict reprezintă o catastrofă pentru economiile globale”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, înainte de reuniunea G7, citat de CNBC. 
Oficialul german a evidențiat și frustrarea capitalelor europene față de modul în care a fost declanșat conflictul: „Niciunul dintre noi nu a fost consultat. Nimeni nu ne-a întrebat. Nu este războiul nostru.”
Această poziție reflectă o dorință tot mai accentuată a țărilor europene de a se distanța de conflictul inițiat de SUA și Israel, resimțind totodată impactele economice directe.
Franța: Reabilitarea infrastructurii va dura ani
Consecințele sunt evidente mai ales pe piețele energetice, unde oferta mondială a suferit un impact sever. „Între 30% și 40% din capacitatea de rafinare din Golf este afectată sau distrusă. Am avut discuții cu ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al Kaabi, care a declarat că 17% din capacitatea de producție de gaze a fost distrusă în urma atacurilor, iar procesul de refacere va dura mai mulți ani. Estimăm aproximativ trei ani pentru această reconstrucție”, a explicat ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, ilustrând amploarea deteriorărilor.
Italia: Criza „implică pe toată lumea”
Criza „are efecte la nivel mondial” și poate afecta în special țările vulnerabile, inclusiv din Africa, dacă conflictul se prelungește, a menționat premierul italian, Giorgia Meloni.
G7: presiuni pentru soluții diplomatice
Întâlnirea Grupului celor Șapte (SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia), la care participă și reprezentanți ai Uniunii Europene, precum și delegați invitați din Arabia Saudită, Brazilia, India, Coreea de Sud și Ucraina, se desfășoară pe fondul eforturilor SUA de a identifica o soluție diplomatică în conflict. Administrația Donald Trump a anunțat recent că poartă discuții indirecte cu Teheranul și că a propus un plan de pace.
Însă, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a subliniat că schimbul de mesaje prin intermediari „nu echivalează cu negocieri directe cu Statele Unite” și că „Iranul nu intenționează să negocieze direct cu SUA”. Potrivit presei iraniene, oferta de armistițiu ar putea fi respinsă. Între timp, SUA trimit în regiune mii de soldați, care pot fi desfășurați rapid pentru operațiuni militare suplimentare.
Influență limitată asupra evoluției conflictului
În ciuda presiunilor, statele G7 recunosc că dispun de resurse limitate pentru a influența cursul conflictului, mai ales după criticile adresate de Donald Trump aliaților europeni pentru refuzul de a participa la acțiuni militare.
Liderii europeni au reiterat că nu doresc implicarea în conflict, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat într-un interviu pentru CBS că aliații europeni ar putea „răspunde apelului” președintelui SUA.
Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, a reafirmat această poziție, citând declarațiile ministrului german al Apărării: „Acesta nu este războiul Europei. Nu l-am inițiat noi. Nici nu am fost consultați.”
În aceste condiții, reuniunea G7 pare condusă mai mult de avertismente și apeluri diplomatice, fără garanția că vor putea preveni escaladarea conflictului.