Protejarea fondurilor financiare în perioade de criză nu se mai limitează doar la identificarea unui „loc sigur” pentru investiții și la așteptarea ca acesta să reziste în fața tumultului economic. Experiența ultimilor ani demonstrează că în momentele de incertitudine globală, aproape toate activele pot deveni instabile, iar corelațiile dintre piețe se intensifică exact în perioadele în care investitorii au cea mai mare nevoie de protecție.
În timpul unui context de criză, conservarea economiilor devine mai degrabă un echilibru între siguranță, acces rapid la fonduri și gestionarea riscurilor. Totuși, perioadele de instabilitate economică, cele mai solicitante pentru bugetele individuale, pot crea și oportunități de investiție. Accesul la aceste oportunități depinde în special de profilul de risc, orizontul investițional și gradul de lichiditate al economiilor disponibile.
În ce anume îți valorifici economiile în perioade de criză generalizată?
În contextul crizei energetice și al incertitudinilor geopolitice, majoritatea persoanelor nu se mai întreabă „Unde obțin cele mai mari câștiguri?”, ci mai degrabă „Unde scap de criză când peste tot e criză?”. Un refugiu absolut pentru protejarea fondurilor în astfel de momente nu există, însă o regulă simplă recomandă distribuirea inteligentă a economiilor. În primul rând, fondurile nu trebuie concentrate într-un singur activ, ci distribuite pe mai multe categorii.
Depozitele bancare la instituții financiare de încredere, titlurile de stat Fidelis sau Tezaur și fondurile tranzacționabile ETF-urilor reprezintă unele dintre instrumentele care asigură stabilitate în astfel de perioade. De exemplu, titlurile de stat oferă randamente net superioare depozitelor bancare, situându-se între 5-7%, fiind scutite de taxe. Pentru cei dispuși să își asume riscuri moderate, există fondurile mutuale sau ETF-urile, cu randamente de până la 10%.
Fondul de urgență, cea mai neglijată „investiție”
Probabil unul dintre cele mai subestimate instrumente în perioade de criză nu reprezintă de fapt o investiție, ci o rezervă de siguranță. Fondul de urgență, echivalent cu cheltuielile pentru 3 până la 6 luni, poate determina diferența între stabilitate financiară și panică. Experții financiari recomandă crearea unui fond de rezerve și planificarea bugetului lunar, fiind principalele măsuri pentru a trece cu bine peste perioade de criză sau conflicte.
Refugiu considerat sigur, aurul, a suferit o scădere de 25% în doar două săptămâni
Aurul, tradus de decenii drept un refugiu sigur pentru investitori în perioade de criză, traversează o etapă neașteptată. În condițiile tensiunilor majore generate de conflictul din Iran, metalul prețios a înregistrat o scădere abruptă, contrar previziunilor. În acest interval, aurul nu doar că a fost cel mai slab refugiu tradițional, ci și unul dintre cele mai slabe active la nivel mondial.
Creșterea prețurilor la energie, susținută de conflictul din Orientul Mijlociu, determină băncile centrale să mențină sau chiar să sporească ratele dobânzilor, reducând atractivitatea aurului, care nu oferă randamente directe. Un alt motiv important este corecția după creșterea spectaculoasă din anii anteriori. Aurul a avut cea mai slabă evoluție săptămânală din ultimii ani și a scăzut cu aproape 10% în ultimele zile, fiind cu aproximativ 20% sub recordul istoric de peste 5.590 de dolari/uncie, atins la sfârșitul lunii ianuarie, conform reuters.
Evoluția aurului evidențiază faptul că niciun activ nu poate oferi protecție totală în fața unei crize globale. Chiar și cele mai „sigure” active pot avea scăderi semnificative pe termen scurt, iar protecția reală a economiilor nu depinde de un singur tip de activ, ci de construcția unui portofoliu echilibrat. În perioade în care toate piețele suferă, diferența se face prin modul de diversificare și distribuție a fondurilor.
Cele mai frecvente greșeli în timpul crizei
În perioadele de instabilitate economică, cele mai mari pierderi nu provin întotdeauna din fluctuațiile pieței, ci din deciziile pripite sau eronate ale investitorilor. Crizele amplifică emoțiile, iar acestea pot duce deseori la alegeri costisitoare. Printre cele mai des întâlnite greșeli se numără:
- vânzarea imatură după scăderi rapide;
- concentrarea fondurilor într-un singur refugiu;
- ignoranța inflației și păstrarea fondurilor în numerar.
SELECȚII ale autorului:
- Prăbușire bruscă pe piața aurului, cea mai slabă din ultimii 43 de ani. Care sunt motivele pentru care investitorii au renunțat la „refugiul sigur”
- Țările cele mai dependente de petrol și gaze din Orientul Mijlociu și impactul crizei Strâmtorii Ormuz asupra economiilor lor
- După pandemia globală, s-a declanșat un nou blocaj energetic. Ce strategii urmează și ce măsuri pot fi luate pentru adaptare