Reprezentanții Uniunii Europene sfătuiesc guvernele să evite suportul excesiv pentru compensarea creșterii tarifelor la energie, avertizând că impactul cauzat de conflictul din Iran poate conduce la o criză financiară.
Comisia Europeană subliniază în discuțiile cu statele membre că subvențiile energetice, reducerile fiscale și plafonarea prețurilor trebuie să fie aplicate temporar și limitat la anumite domenii, conform surselor din Financial Times.
Bruxelles-ul caută să evite repetarea crizei energetice din 2022, care a impulsionat inflația accentuată și a alimentat deficitele în creștere. „Aceasta reprezintă o inițiativă comună a Comisiei”, a afirmat comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, pentru FT. 
„Evoluțiile dintr-un sector pot influența întreaga societate.”
Italia, Polonia și Spania au redus accizele pe combustibil, în timp ce alte state solicită relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat
Unele țări, precum Italia, Polonia și Spania, au diminuat taxele pe combustibil, în timp ce alte state solicită ajustări ale normelor UE pentru ajutoarele de stat.
Roma exercită presiuni, de asemenea, pentru a obține relaxarea constrângerilor fiscale și pentru a permite mai multă libertate financiară pentru autorități.
Comisia Europeană sprijină oferirea de consultanță tehnică și suport pentru elaborarea instrumentelor și politicilor în limitele manevrei fiscale disponibile, a explicat Jørgensen.
Creșterea prețurilor cu 60% ca urmare a atacurilor americane asupra Iranului
Operațiunile militare ale SUA în Iran au cauzat o majorare de aproximativ 60% a tarifelor pentru petrol și gaze în Europa, generând temeri privind penuria de motorină și combustibil pentru aeronave. Conflictul „poate avea un impact extrem de negativ, majorează riscul de inflație și efectele asociate”, a menționat oficialul.
Comisia a recomandat „coordonare și prudență” în aplicarea măsurilor pentru reducerea presiunilor asupra tarifelor la energie, conform informațiilor transmise de oficialii implicați în discuțiile cu ministerele de finanțe din statele membre.
Posibila a treia criză economică pentru UE în ultimii șase ani?
Oficialii se tem că acest conflict poate induce o nouă criză economică pentru UE, după pandemia de COVID-19 și invazia rusă în Ucraina din 2022, ambele determinând implementarea unor programe de stimulare care au crescut nivelul datoriei publice.
Raportul privind datoria publică brută raportată la PIB-ul UE a crescut de la 77,8% în 2019 la 82,1% în trimestrul al treilea al anului trecut, conform ultimelor date disponibile.
„Politicile guvernamentale pot atenua efectele șocului prin reducerea cererii de energie și sprijinirea gospodăriilor cu venituri modeste”, a declarat luna trecută președinta BCE, Christine Lagarde.
Cu toate acestea, aceasta a avertizat că „măsurile generale și pe termen lung” pot avea efecte adverse, amplificând cererea și generând inflație. Ea a solicitant autorităților să adopte acțiuni „temporare, precise și adaptate situației”.
UE solicită măsuri rapide și coerente
Valdis Dombrovskis, comisarul UE pentru economie, a îndemnat miniștrii de finanțe să adopte doar măsuri de urgență „coerente” și pe termen scurt. El a avertizat că cheltuielile excesive pot avea implication fiscale grave, mai ales după crizele cauzate de COVID-19, conflictul din Ucraina și creșterea bugetelor pentru apărare din 2022, care au diminuat spațiul fiscal disponibil.
„Avem o marjă fiscală limitată, așa că orice măsură trebuie să fie temporară și bine direcționată”, a afirmat Dombrovskis la sfârșitul lunii trecute. Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a menționat că este „inevitabil” ca Bruxelles-ul să fie mai permisiv în aplicarea regulilor referitoare la deficitul bugetar, limitat la 3% din PIB.
Roma a prelungit o acciză „temporară” de 20% la carburant până la 1 mai, iar autoritatea statistică a țării a raportat că deficitul pentru 2025 aflase la 3,1% din PIB. „Dacă situația nu se schimbă, discuțiile europene vor fi inevitabile”, a afirmat Giorgetti.
Statele membre solicită o taxă UE asupra companiilor energetice
Miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au cerut vineri Bruxelles-ului să impună o contribuție comună asupra companiilor din sectorul energetic pentru a reduce „povara economiei și a populației”, având în vedere actualele distorsiuni de pe piață.
Scrisoarea adresată UE sugerează plafonarea veniturilor companiilor de energie electrică pentru anul 2022, în contextul creșterii prețurilor la gaze cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.
„Având în vedere distorsiunile de pe piață și constrângerile fiscale, Comisia Europeană trebuie să dezvolte rapid un instrument de contribuție similar la nivelul întregii uniuni”, au menționat oficialii.
Polonia a diminuat TVA-ul și accizele la carburanți, generând o pierdere de venituri fiscale de 1,6 miliarde de zloți lunar (echivalentul a 370 milioane de euro).
Guvernul planifică să compenseze această reducere printr-un impozit excepțional asupra profiturilor companiilor din energie. Detaliile acestei taxe nu au fost încă anunțate public.
Statele care iau în considerare sprijinul economic sau subvențiile pentru sectoare afectate au fost avertizate că trebuie să respecte normele UE privind tranziția către o economie verde și reducerea dependenței de combustibili fosili, conform oficialilor.
„În această criză, uneori este necesar să sprijinim sau să subvenționăm activități neașteptate, dar această abordare trebuie să fie temporară”, a menționat Jørgensen. „Altfel, riscam decongelarea situației sociale sau oprirea producției.”
