Marți seara târziu (după fusul orar al Bucureștiului), Indexul Democrației 2025, realizat anual de Economist Intelligence Unit (EIU), a publicat un prim rezumat al raportului complet. Varianta integrală a documentului este așteptată în cursul zilei de miercuri, deși se pare că modul de distribuire a acestuia a fost recent modificat.
Rezumatul de 36 de pagini – disponibil integral AICI – oferă suficiente informații pentru a genera surprize, în special referitoare la situația României și, la fel de neașteptat, a Moldovei.
În analiza publicată marți în Gândul, opinia noastră a fost că scorul României în Indexul Democrației nu are cum să înregistreze creșteri.
Evoluțiile din 2025 ar fi trebuit să determine retrogradarea României
Potrivit analizei, evoluțiile din 2025 ar fi trebuit să determine, cel puțin în privința unor criterii importante, o scădere a poziției țării noastre:
- Equitatea șanselor în campanie (candidați care nu au fost lăsați să participe deși legea nu le interzicea, fără condamnări definitive sau în prima instanță)
- Transparența finanțării partidelor politice (finanțarea campaniei lui Nicușor Dan încă ridică semne de întrebare privind proveniența fondurilor)
- Șase criterii utilizate de EIU unde România a înregistrat scăderi în 2025 comparativ cu 2024
Conform documentului publicat de EIU marți noapte, situația României nu s-a deteriorat în 2025, ci au fost consemnate chiar schimbări pozitive, care au ridicat scorul țării de la 5,99 (regim hibrid) la 6,11 (democrație defectuoasă).
Ce a influențat în mod major evaluarea favorabilă a EIU?
Potrivit precizărilor lor, creșterea scorului României se datorează, în principal, unei participări mai ridicate la vot în 2025 față de 2024.
„O excepție notabilă de la tendința regională a fost România, a cărei notă s-a îmbunătățit de la 5,99 în 2024 la 6,11 în 2025, datorită prezenței semnificative la alegeri în cele mai recente două scrutinuri naționale.”
Totuși, este vorba doar despre creșterea numărului de votanți în turul I al alegerilor prezidențiale.
- În 2024, în turul I al alegerilor prezidențiale, au votat 9.465.257 de cetățeni.
- În 2025, în turul I, s-au prezentat la urne 9.571.740 alegători.
- Este vorba despre o creștere de 106.483 de votanți.
Nu se pot compara cifrele din turul al II-lea, deoarece în 2024, scrutinul al doilea a fost anulat, prin decizie electorală.
A sustine că 106.483 de alegători în plus (aproximativ 1,11% din totalul votanților) sunt suficiente pentru a transforma un regim hibrid într-unul mai aproape de democrație este exagerat, mai ales având în vedere că alți indicatori estimați de EIU indică regres. Totul depinde de modul în care alegi să interpretezi aceste evoluții.
Moldova, retrogradată de la Democrație Defectuoasă la Regim Hibrid, primește o evaluare nefavorabilă din partea EIU
Retrospectiv, la fel de surprinzătoare precum reapariția României în zona relativ favorabilă a Indexului Democrației este și retrogradarea Moldovei.
După doi ani în care Moldova a fost prezentată ca un exemplu de societate democratică avansată, capabilă să se protejeze de influențele rusești și unde forțele pro-europene au câștigat alegerile, această țară primește o notă mai slabă și trece de la categoria Democrație Defectuoasă la Regim Hibrid.
Indicam și cei de la care ar trebui să învățăm despre democrație au performanțe mai slabe în acest capitol
Este inexplicabil, dar cei considerate modele de democrație sunt, de fapt, mai puțin performante în domeniul „democrației”.
Economist nu reprezintă doar o publicație de analiză economică săptămânală, ci un conglomerat de companii, dedicat exclusiv maximalizării profitului.
Unele entități ale grupului furnizează consultanță pentru corporații multinaționale și administratii guvernamentale, altele organizează evenimente internaționale și platforme de networking.
Pe lângă articolele publicate, grupul obține venituri și din vânzarea de informații, analize și relații de nivel înalt, precum și din alte servicii conexe.
România pare să se fi desprins
Cu o săptămână înainte de publicarea raportului Indexului Democrației 2025, în București a avut loc un eveniment organizat de Economist: Romania Government Roundtable.
La eveniment au participat oficiali importanți, precum președintele, primul ministru, doi vicepremieri, șapte miniștri, guvernatorul Băncii Naționale, printre alții.
Se suspectează dacă această acțiune costisitoare, și totodată profitabilă pentru grupul Economist, ar putea influența în mod indirect poziționarea României în index.
„Legătura dintre poziția României în Indexul Democrației și evenimentul Economist Impact din martie 2026, precum și orice motivare politică în spate, sunt nefondate (puteți cita acest lucru)”, a spus Joan Hoey, coordonatoarea Indexului Democrației.
Totuși, România „s-a desprins”, iar după eveniment și după închiderea unei televiziuni de opoziție, țara devine mai democratică și mai acceptabilă internațional.
Rămâne de clarificat dacă aceste coincidențe sunt întâmplătoare sau au o legătură cu raportul complet al Indexului Democrației.
PROPUNEREA AUTORULUI:
- Ilie Bolojan, în interviu pentru Le Figaro despre >înțelepciune politică
- Declaratii ale Elenei Lasconi în cazul pozelor trucate cu Nicușor Dan, Coldea și Ponta. Schimbul de fotografii a avut loc prin intermediul unui „fan”. Seidler și Moșteanu afirmau că Nicușor Dan este „omul lui Coldea”. Lasconi folosea aceeași parolă pentru toate conturile. Gândul publică documentul
- Gândul scoate la lumină filmul complet al înscenărilor fotografice cu Nicușor Dan, Coldea și Ponta, reconstituite pas cu pas de procurori în documentele DIICOT. Spectacolul a fost intitulat „Românii au talent să mintă”. Modul în care au ajuns imaginile să devină arme electorale
