Evaluarea nivelului de siguranță a SAFE pentru bugetul României

Companiile din sectorul de apărare din România ar putea primi doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. Spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană, România va suporta dobânzi semnificative dacă nu produce în mod internațional suficiente echipamente militare. Dobânzile împrumutului pentru programul de modernizare SAFE ating aproape jumătate din suma totală.

Autoritățile caută soluții pentru a asigura o proporție cât mai mare de producție națională, însă experții și reprezentanții industriei sunt sceptici. Un specialist fiscal a explicat pentru Gândul de ce există riscul major ca România să plătească în următorii 45 de ani un împrumut uriaș, fără ca fondurile să fie reinvestite în economia locală.

Cu alte cuvinte, încă un deficit major pentru bugetul României.

Advertisement

• Programul SAFE (Security Action For Europe) este un plan european de credite cu un buget total de 150 de miliarde de euro, conceput pentru consolidarea industriei de apărare europene și pentru creșterea rezilienței sistemului de apărare european până în 2030.
• Alocarea estimată pentru România este de 16,680 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare sumă după Polonia.

România primește aproape 17 miliarde de euro prin programul SAFE. Distribuția fondurilor

Țara noastră a obținut o alocare totală de aproape 17 miliarde de euro.

• Din această sumă, 9,5 miliarde de euro vor fi destinate forțelor armate. Conform documentelor oficiale, vor fi achiziționate sisteme de armament individual conform standardelor NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere, transportoare blindate și vehicule de luptă pentru infanterie, și altele.
• 11 dintre cele 21 de proiecte de înzestrare sunt achiziții individuale ale statului român. Restul vor fi realizate în colaborare cu alte state membre ale UE.
• De 2,8 miliarde de euro din fondurile SAFE beneficiază Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională. Se intenționează achiziții de aeronave medicale, drone, sisteme anti-dronă, vehicule blindate ușoare și armament, unele proiectate și produse de companii românești.
• 4,2 miliarde de euro vor fi destinate pentru proiecte de infrastructură care vor servi atât sectorul civil, cât și cel militar. De exemplu, ultimul segment al Autostrăzii Moldovei, între Pașcani și Siret, va fi realizat din fonduri SAFE.

Împrumutul SAFE cu dobândă de aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma totală

• Prin programul SAFE, statele membre ale UE pot accesa credite cu dobânzi avantajoase, rambursabile pe termen de până la 45 de ani. Însă, România se confruntă cu dobânzi ridicate, iar toate echipamentele trebuie să fie livrate până în 2030.
• Calendarul strict determină scepticism în rândul experților și industriei de apărare, fiind dificil să se localizeze producția pentru o mare parte din echipamentele contractate.
• Coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, Sorin Encuțescu, estimează că suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde alocate Armatei României va atinge, cu dobânzile, circa 16 miliarde de euro.

„Este necesar să analizăm valoarea dobânzii plătite în cei 45 de ani, iar calculele arată că aceasta va fi între 7 și 8 miliarde de euro. Dacă la suma de 9 miliarde de euro aplicăm această dobândă, suma totală de rambursat va fi de aproximativ 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, deoarece aceste capacități nu există încă”, a explicat expertul pentru Euronews România.

Investițiile în apărare de tip greenfield ce părăsesc România vor amplifica deficitul bugetar

Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și manager general ROMARM – una dintre marile companii românești ce va prelua o parte din contracte – avertizează că dacă fabricile de tip greenfield (cu investiție de la zero) vor părăsi România, prejudiciul va fi evident.

„Riscul major este ca banii să nu ajungă efectiv în economia românească. Dacă se vor realiza fabrici greenfield și acestea vor părăsi țara în următorii 5-10 ani, România va trebui să ramburseze creditul pe o perioadă de 30-40 de ani, fără beneficii economice sustenabile pe termen lung”, a afirmat acesta pentru sursa menționată.

Specialist fiscal: SAFE are valoare doar dacă se transformă în efect economic intern

Veronica Duțu, expert fiscal, avertizează că programul implică riscuri fiscale majore pe termen lung. Costul dobânzilor mari, dacă fondurile nu se reinvestesc în economie, va fi o povară pentru generațiile viitoare.

„Din punct de vedere fiscal și bugetar, SAFE poate fi benefic doar dacă aceste achiziții se traduc în efect economic intern. Altfel, avem un împrumut uriaș, pe termen lung, care va fi plătit fără a genera suficiente beneficii precum producție locală, crearea de locuri de muncă, venituri fiscale și capacități industriale.

SAFE reprezintă un instrument european de până la 150 de miliarde de euro, bazat pe împrumuturi pe termen lung pentru investiții în apărare. România are o alocare considerabilă, de aproximativ 16,7 miliarde de euro”, a explicat aceasta pentru Gândul.

SAFE, un test de inteligență economică

Specialista subliniază că problema nu se limitează la valoarea principalului, ci și la costul total al fondurilor și randamentul economic al acestor cheltuieli. Dacă o mare parte din producție și mentenanță rămâne în afara țării, multiplicarea economică internă se reduce, iar obligația de rambursare rămâne la stat.

„Cu alte cuvinte, pentru bugetul României, un astfel de program este avantajos doar dacă fondurile atrase generate venituri fiscale suplimentare, precum TVA din producție internă, contribuții sociale, impozit pe profit, investiții în fabrici, transfer de tehnologie și contracte de mentenanță pe termen lung.

Dacă însă majoritatea echipamentelor sunt importate și companiile românești nu participă semnificativ la execuție, atunci statul se va confrunta mai degrabă cu o datorie extinsă în timp decât cu o politică industrială solidă.

Prin urmare, SAFE trebuie perceput mai mult ca un test de inteligență economică: câți dintre acești bani rămân în economie și câți pleacă imediat peste graniță

„Bugetul public beneficiază doar dacă din cei 17 miliarde de euro, achizițiile de securitate sunt complementate de dezvoltarea industriei naționale”

„Riscul principal pentru buget nu consta în împrumut, ci în faptul că beneficiile nu justifică costurile. Instrumentul european oferă finanțare pe termen lung și condiții mai favorabile decât cele de pe piața liberă, însă dacă cheltuielile nu generează suficiente beneficii economice, România va plăti prețul pentru activele cumpărate, fără un impact semnificativ asupra industrializării și creării de locuri de muncă.

Astfel, costul total al finanțării nu este compensat de avantajele economice interne și riscă să apese în mod excesiv pe deficit, datorie publică și spațiul fiscal pentru alte priorități bugetare.

Pentru ca programul SAFE să fie benefic, trebuie ca din cei 17 miliarde de euro să se achiziționeze atât sisteme de securitate, cât și să se dezvolte industria românească. Dacă se cumpără doar echipamente, iar dobânzile și rambursările sunt suportate de stat, beneficiul fiscal devine redus, iar costurile pentru buget sunt mai mari decât câștigurile.

RECOMANDAREA AUTORULUI

• Bolojan îl critică pe Grindeanu pentru scepticismul față de programul SAFE: a fost dezbătut în Guvern și aprobat în CSAT, în timp ce Grindeanu susține că nu are claritate asupra cheltuielilor de 12 miliarde de euro
• Virgil Bălăceanu: „O mare parte din fondurile SAFE se direcționează către achiziții din alte țări și nu către dezvoltarea industriei de apărământ românești”
• Dan Dungaciu: „Programul SAFE plasează România într-o situație dificilă, fiindcă industria națională nu beneficiază de fondurile europene alocate”