Conform inițiativei legislative, în situațiile în care statul nu mai deține acest prag, precum cazul Electrica, orice decizie ce implică modificări de peste 5% din patrimoniul companiei va necesita aprobarea explicită a acționarului reprezentând statul român.
„Vom proiecta două acte normative. Unul, bazat pe ideea și structurarea profesorului Piperea, pentru blocarea preluărilor ostile ale acțiunilor companiilor controlate majoritar de stat, și cel de-al doilea, gata azi, privind limitarea participațiilor private în societățile cu capital majoritar public.
Companiile de stat din domeniul infrastructurilor critice vor deține sau vor avea, acolo unde acest lucru nu mai este posibil, o regulă obligatorie privind acordul acționarului statului român pentru vânzarea sau transferul de părți din patrimoniu care depășesc 5% din valoarea totală. 
„Astfel, nu va mai fi permis, de exemplu în cazul OMV Petrom, închiderea unor rafinării”, a explicat Petrișor Peiu.
Conform inițiatorilor, lipsa unor praguri minime clare a dus în timp la pierderea controlului statului asupra unor sectoare strategice, din cauza diluării participațiilor prin majorări de capital sau modificări ale acționariatului.
Proiectul nu restricționează participarea capitalului privat, însă introduce condiții stricte. Astfel, investițiile private în societățile strategice vor putea fi realizate doar prin majorări de capital social prin emiterea de noi acțiuni sau obligațiuni convertibile în acțiuni.
„Singurele cazuri în care vor fi acceptate noi dețineri private în companiile cu control public sunt fie majorări de capital prin emisia de acțiuni noi, fie emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni. În situațiile care necesită lichidități, statul poate emite acțiuni noi pentru cumpărare de către entități private. Totodată, în condițiile proiectului, jumătate din acțiunile nou emise trebuie să fie distribuite investitorilor de retail — cetățeni români, iar 30% vor ajunge obligatoriu la fonduri de investiții cu peste 90% active în România, precum fondurile de pensii. Numai astfel pot fi emise noi acțiuni pentru a atrage lichiditate”, a precizat Petrișor Peiu.
De asemenea, AUR propune stabilirea unui prag de două treimi din drepturile de vot pentru stat, considerat esențial pentru adoptarea hotărârilor importante în adunările generale ale acționarilor.
Proiectul prevede, totodată, dreptul de veto al statului pentru operațiuni care impactează mai mult de 5% din patrimoniul companiilor strategice, inclusiv la nivelul filialelor acestora.
Inițiativa legislativă a AUR apare ca răspuns la criticile aduse în spațiul public privind intențiile guvernului de listare la bursă a anumitor companii de stat.
Reprezentanții AUR susțin că recentele declarații ale Executivului reprezintă mai mult o strategie de marketing decât o politică economică solidă.
„Problema companiilor românești a apărut din cauza constrângerilor legate de termenele impuse, precum cel din 30 iunie 2026, pentru finalizarea unor jaloane din PNRR, inclusiv listarea a 15% din acțiunile Hidroelectrica, din cele 80% deținute de stat.
Faptul că această inițiativă a fost formulată cu doar două luni și zece zile înainte de termen de un vicepremier plătit pentru gestionarea acestor societăți relevă haosul în guvernare și modul dezorganizat de lucru al executivului.
În plus, lista propusă de guvern pentru listare este superficială, fiind de natură să provoace ridicol — propune listarea unor companii deja listate, cum ar fi Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica”, a menționat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.
Conform susținătorilor, legea propusă va avea un impact pozitiv asupra economiei, prin consolidarea stabilității, sporirea securității energetice și a transporturilor, reducerea vulnerabilităților la șocuri externe și creșterea încrederii investitorilor.
Pe plan social, această măsură reprezintă o formă modernă de patriotism economic, menită să protejeze interesele viitoarelor generații și să întărească încrederea cetățenilor în stat.
Proiectul urmează să fie discutat în cadrul parlamentului.
