Într-adevăr, pe măsură ce ratele de diagnostic pentru autism au crescut, utilizarea acetaminofenului în timpul sarcinii a înregistrat o scădere semnificativă.
Cu toate acestea, unii politicieni americani de rang înalt indică contrariul. A fost realizat un studiu, publicat acum un deceniu, care a analizat date provenite de la aproape 2.650 de copii și a descoperit o corelație. Totuși, este posibil ca această cercetare să fi identificat efectul simptomelor pentru care medicamentul era destinat să fie tratat, mai degrabă decât efectul direct al acetaminofenului. Disputa actuală se fundamentează pe faptul incontestabil că frecvența diagnosticului de autism a înregistrat o creștere semnificativă. În anul 2015, se estima că unul din 59 de copii din SUA avea această tulburare; potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), această cifră a crescut la unu din 31 de copii.
Majoritatea specialiștilor atribuie această creștere mai bunelor metode de diagnosticare a autismului. Într-adevăr, am ajuns să înțelegem mai clar manifestările autismului în toate variantele sale. În plus, pe măsură ce începem să recunoaștem existența diverselor tipuri de autism, este plauzibil ca mai mulți factori să influențeze interacțiunea complexă dintre genetică și factorii de mediu, pe măsură ce creierul se dezvoltă în timpul sarcinii. Momentul critic este în uter, motiv pentru care oamenii de știință cultivă mici modele de creiere umane (sau cel puțin părți ale acestora) în laborator pentru a identifica momentul și zonele în care apar primele semne de autism, conform Science Focus. 
