În contextul unei crize petrolieră majore, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a adopta surse alternative de energie. Belgia deja desfășoară negocieri cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare.
Astfel, perioada de funcționare a reactoarelor ar putea fi extinsă, iar centralele dezactivate să fie repornite. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. În plus, țara ar putea evalua redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor.
Reactivarea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și necesită studii de fezabilitate detaliate. 
Motivul reîntoarcerii Belgiei la energia nucleară
După un acord între guvernul belgian și Engie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu încă 10 ani.
„A fost stabilit un acord cu Engie pentru definirea condițiilor și inițierea studiilor necesare pentru preluarea integrală a flotilei nucleare belge. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a comunicat joi, pe X, prim-ministrul belgian Bart De Wever.
Centrală nucleară sau non-funcțională, producând electricitate în apropierea unui câmp de floarea-soarelui.
Conform Financial Times, Belgia, la fel ca Germania, și-a abandonat energia nucleară din motive legate de riscurile accidentelelor nucleare. De la invazia Rusiei în Ucraina, care a declanșat o criză energetică și o inflație crescută, Belgia a amânat planurile de renunțare la energia nucleară.
Momentan, Belgia analizează un proiect de naționalizare a reactoarelor nucleare până în octombrie. În același timp, Engie se tem că nu va obține câștiguri semnificative din urma vânzării. Compania franceză va putea transfera obligațiile legate de proprietate și personalul implicat.
Țările care reorientează investițiile către energia nucleară
Mai multe state europene continuă să investească în nuclear, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit și Cehia au început și ei procesul de accelerare a tranziției energetice către nuclear.
În privința Germaniei, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că țara sa a făcut o eroare strategică în a demola centralele nucleare.
Europa se pregătește pentru o „eră post-petrol”
Comisia Europeană a lansat o strategie pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. În contextul crizei petroliere declanșate de blocada iraniană asupra tranzitului de petrol în Strâmtoarea Ormuz, UE caută să se adapteze la o etapă post-petrol.
Prin Acordul Climatic European, Uniunea urmărește atingerea neutralității climatice și reducerea la zero a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.
Impactul crizei petroliere asupra transportului european
Uniunea Europeană nu intenționează să interzică zborurile, însă analizează posibilitatea de a reduce drastic emisiile de carbon generate de avioane, conform unui articol din POLITICO din ianuarie 2026.
Deficitul de kerosen a dus deja la anularea multor zboruri aeriene, iar această situație s-ar putea agrava din jumătatea lunii mai.
Alternativa recomandată pentru deplasările pe distanțe lungi include trenurile și autovehiculele electrice. Germania ia în calcul extinderea sistemului Transrapid, tren cu levitație magnetică, dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp.
Pentru pasionații de călătorii în Europa, trenurile Maglev pot reprezenta o soluție ideală pentru transport transcontinental alternativ zborului. De asemenea, Țările de Jos au început dezvoltarea tehnologiei Hyperloop pentru transport rapid în Europa.
Sursa Foto: Envato
Autorul subliniază: Transportul aerian ar putea fi afectat începând cu a doua parte a lunii mai din cauza crizei kerosenului
