„O parte dintre oficialii responsabili pentru pierderea a 458,7 milioane Euro acuză acum că vinovați sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. A pune sub semnul întrebării responsabilitatea pentru eșecul unor reforme în sarcina unui guvern care a avut un interval restrâns de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a remedia perioadele de neglijență, este în mod clar insolență”, se evidențiază în mesajul transmis sâmbătă pe Facebook de ministrul Pîslaru.
Gestionarea guvernamentală a lui Marcel Ciolacu
Dragoș Pîslaru a afirmat că responsabilitatea pentru solicitarea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență aparținea Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Ministrul susține că acest guvern a întârziat depunerea cererii, precum și că jaloanele preconizate nu au fost îndeplinite, iar în perioada de remediere, autoritățile au amânat implementarea măsurilor.
„Conform planurilor operaționale inițiale, reformele din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în primul trimestru al anului 2023. Cererea a fost depusă cu o întârziere de 9 luni, pe 15 decembrie 2023, sub conducerea prim-ministrului Marcel Ciolacu. Au fost întârzieri. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu a declarat oficial în fața Comisiei Europene că jaloanele erau îndeplinite conform standardelor. Ulterior, s-a dovedit că declarațiile nu corespundeau realității. Comisia Europeană a verificat documentele și a constatat că reformele nu erau finalizate corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele anterioare au avut posibilitatea de a remedia și justifică situația, însă au tergiversat și au evitat reformele. În mai 2025, Comisia a decis suspendarea parțială a plății pentru patru reforme – pensiile speciale, AMEPIP, precum și numiri în consilii de administrație din sectorul energiei și transporturilor”, menționează Dragoș Pîslaru. 
Mandatul lui Ilie Bolojan
Pîslaru a evidențiat și dificultățile confruntate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care a trebuit să implementeze un amplu program de măsuri într-un interval foarte restrâns de timp.
„România a primit un termen de șase luni pentru a remedia deficiențele, până la 28 noiembrie 2025. La preluarea mandatului de către Guvernul condus de Ilie Bolojan, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de limitat. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să corectăm întârzierile acumulate în ani. Am făcut eforturi pentru remediere. În anumite domenii, am înregistrat progrese. În altele, întârzierile erau atât de amplu încât nu erau posibil de remediat integral în doar câteva luni”, explică Pîslaru.
Ministrul a menționat că pentru recuperarea fondurilor europene era necesară reforma pensiilor speciale, operaționalizarea programului AMEPIP, precum și restructurarea companiilor de stat din domeniul energiei și transporturilor.
El a subliniat și cauzele pentru pierderea fondurilor europene, evidențiind tergiversarea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor magistraților, precum și influența politică exercitată asupra programului AMEPIP și asupra companiilor de stat din sectorul energetic și de transport.
