Controversa recentă privind bonusurile importante semnalate de premierul Bolojan la Hidroelectrica, care, conform acestuia, ar fi trebuit transformate în investiții și astfel să ducă la reducerea prețului energiei pentru consumatori, reaprinde discuția despre eficiența managementului în cele mai profitabile companii de stat. Astfel, în opinia experților, apare un paradox: deși conducerea acestor companii este defectuoasă, ele sunt prezentate ca exemple de succes.
În mass-media apar adesea afirmații din partea autorităților, conform cărora Hidroelectrica a ales să plătească bonusuri consistente în loc să investească în baterii. Dacă ar fi investit în astfel de tehnologii, prețul energiei ar fi putut scădea cu până la 30%. Aceasta este o declarație audibilă, dar realitatea economică și tehnologică este mai complexă.
Directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, are venituri lunare nete de peste 20.000 de euro
Directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a avut venituri salariale nete lunare de peste 20.000 de euro în ultimii patru ani, conform unei analize realizate de G4Media pe baza declarațiilor de avere, portalului companiei și altor surse publice.
Este important de menționat că bateriile nu produc energie în mod direct. Ele stochează energia pentru perioade mai favorabile, eliberând-o atunci când tarifele sunt mai ridicate. Aceasta înseamnă că nu reduc consumul total și nici costurile de producție, ci doar atenuează vârfurile de preț. România dispune în prezent de aproximativ 913 MWh capacitate de stocare în baterii. Conform planurilor Hidroelectrica, capacitatea va ajunge la 2.000 MWh până în 2026 (72 MWh – Crucea) și 256 MWh până în 2028 (Porțile de Fier II; 1.673 MWh planificați, dar necontractați).
Cât de relevante sunt aceste cifre? Consum zilnic al României este între 140.000 și 150.000 MWh. Chiar și dacă Hidroelectrica ar opera întregul plan de 2.000 MWh de capacitate de stocare, aceasta ar acoperi aproximativ 1–1,5% din consumul zilnic. În alte cuvinte, bateriile pot alimenta sistemul pentru câteva ore, cu o putere de 500–1.000 MW — utile, dar limitate la scară națională, atrage atenția Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă.
Ce înseamnă acest lucru în termeni de preț? În perioadele de vârf — acele intervale scurte când energia devine foarte costisitoare — bateriile pot avea un impact vizibil. De exemplu, dacă prețul atinge 900 lei/MWh într-o seară tensionată, introducerea unui număr limitat de megawatt pentru stocare în baterii ar putea reduce prețul cu 5–15%, uneori mai mult în condiții extreme. Însă, în medie, pe parcursul unei zile, efectul este modest, circa 1–3%.
Așadar, pentru o reducere de 30% a prețului energiei la nivel general, ar fi necesare capacități de stocare de ordinul zecilor de mii de MWh, nu doar 2.000, și nu doar în baterii. În plus, prețul energiei nu depinde exclusiv de echilibrarea zilnică; există factori mai influenți, precum prețul gazului, piața europeană interconectată, costul certificatelor de CO₂ sau nivelul de producție hidro și nucleară, subliniază specialistul.
Bateriile nu reprezintă o soluție miraculoasă
Aceasta nu înseamnă că bateriile nu au o importanță crescută — dimpotrivă. Ele devin esențiale într-un sistem energetic din ce în ce mai dependent de energii regenerabile, pentru stabilitate și reducerea volatilității. Totuși, nu sunt o soluție magică pentru scăderea drastică a costurilor energiei singure.
În același timp, critica privind bonusurile acordate companiilor de stat din România nu este lipsită de justificare. Deseori, aceste recompense nu sunt corelare cu performanța reală și pot părea excesive. Este o problemă reală și necesară de dezbătut. Însă combinarea acestei discuții cu afirmații exagerate despre impactul bateriilor riscă să distorsioneze dezbaterea publică.
Impactul investițiilor va fi gradual, nu instantaneu
Hidroelectrica nu a fost un pionier în stocarea energiei cu ajutorul bateriilor. Investițiile recente au început într-un context în care tehnologia a devenit mai accesibilă și cadrul de piață mai clar. Chiar și în aceste condiții, efectele vor fi progressive, nu spectaculoase, evidențiază Chisăliță.
Dacă dorim o discuție serioasă despre energie, trebuie să distingem clar între aspectele tehnice și cele de conducere. Criticile justificate despre guvernanță și bonusuri — adesea legate de lipsa unor politici clare și de indicatori de performanță inadecvați, care conduc la recompense excesive — trebuie separate de realitățile economice și tehnologice ale sistemului energetic.
Soluțiile reale nu provin din sloganuri, ci din înțelegerea profundă a proporțiilor. O analiză corectă indică faptul că, din societățile de energie cu capital de stat, cele mai lăudate sunt cele cu management cel mai defectuos, nu cele mai criticate, subliniază specialistul.
Privatizarea unor companii de stat profitabile este o strategie asociată adicților de droguri
RECOMANDAREA AUTORULUI
Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de stabilizare a volatilității generate de perioadele de secetă, în condițiile deținute de ATR-urile aferente principalelor hidrocentrale ale Hidroelectrica, vizează dezvoltarea de proiecte de hibridizare de peste 1.500 MW
