Reprezentantul oficial a evidențiat că deficitele nu sunt cauzate de comportamentul populației, ci de decizii politice adoptate în situații dificile sau tensionate.
„Au fost organizate sesiuni de informare pe această temă. Educația financiară sprijină cetățenii și contribuie la o guvernare publică eficientă. Însă, aș întreba, exact cum ați spus dumneavoastră. Și am menționat într-o dezbatere publică: aceste deficite nu au fost generate de cetățeni”, a afirmat acesta.
În explicațiile sale, Daniel Dăianu a abordat modul în care impactul șocurilor externe și presiunile sociale influențează deciziile guvernamentale, în special în privința cheltuielilor publice. El a subliniat că astfel de intervenții au fost caracteristice tuturor marilor economii în perioade de criză. 
„Poți interpreta această situație astfel: o criză socială complexă, șocuri externe determină nemulțumiri populare și exercită presiuni asupra partidelor de guvernare, care răspund prin subvenții și sprijin social. Asta s-a întâmplat și în timpul pandemiei, fiind o reacție normală”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.
El a comentat că intervențiile economice ample au fost o practică globală în perioade precum criza economică sau pandemia, dar a avertizat că în perioade de stabilitate aceste tipuri de politici expansiv nu trebuie repetate.
Daniel Dăianu: „Felul în care omul politic urmărește puterea”
„În toate țările. În toate țările. La momentul crizei financiare globale, s-a intervenit în economie. Pandemia de COVID-19. Da. Dar nu este firesc ca, în perioade de calm, când condițiile sunt relativ stabile, să se înregistreze deficite mari și să se acorde sprijin extins”, a menționat acesta.
Întrebat despre situația politică din ultimii ani, Daniel Dăianu a legat evoluția deficitului de ciclurile electorale și de strategiile partidelor aflate la putere.
„Pregătirile partidelor pentru scrutin. Da. Și știu și eu. Până au fost anulate, adică au fost deturnate. Există o dinamică politică în administrarea resurselor publice. Tentația politicienilor, atunci când conduc un guvern, este să utilizeze guvernarea pentru a-și reafirma puterea, mai degrabă decât pentru a administra cu responsabilitate. Nu pentru a reconfirma, ci pentru a menține controlul. În mod constant, această dorință există”, a afirmat acesta.
Conform opiniei sale, aspirația către putere reprezintă un element constant în viața politică, iar motivațiile celor implicați sunt variate.
„Trebuie să știți că, chiar dacă un politician nu este foarte generos și păstrează o relație corectă cu cetățenii, tot are o atracție pentru putere. Este atras de putere. Cine intră în politică? Very puțini cei care consideră că fac bine comunității. Majoritatea intră pentru beneficii personale sau pentru a urca în ierarhie socială. Există o dorință foarte mare. Nu o numesc căpătuială, dar nu este doar cazul nostru. La fel cum în domeniul economic competiția între companii este foarte intensă”, a mai precizat Daniel Dăianu.
