Keira Alexandra Kronvold a pierdut contactul cu fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă din Danemarca, după ce mama a fost supusă testelor FKU, utilizate de autorități pentru evaluarea capacității parentale, conform publicației The Guardian.
Potrivit femeii, la momentul respectiv i s-a spus că testul avea scopul de a determina dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Această situație a stârnit reacții intense în Groenlanda și în alte regiunii, fiind considerată de numeroși activiști și organizații pentru drepturile omului un exemplu de discriminare etnică.
Curtea Supremă din Danemarca: Testele pentru părinții groenlandezi erau depășite
În decizia pronunțată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a hotărât că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale. 
Instanța a concluzionat de asemenea că testele psihometrice folosite pentru fundamentarea deciziei erau învechite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză.
Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a afirmat că această hotărâre reprezintă „o victorie importantă pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”.
„Statul danez a recunoscut, odată cu modificarea legislației, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului”, a declarat avocatul.
Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025
Sub influența opiniei publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a suspendat utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origini groenlandeze în mai 2025.
Această decizie a fost luată după ani de controverse și critici privind caracterul discriminatoriu al acestor teste. Subiectul a atras atenția la nivel internațional, inclusiv în contextul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump despre Groenlanda.
Cu toate acestea, numeroase familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii, chiar și după modificarea legislației.
Curtea Supremă din Danemarca ar putea influența soarta altor familii groenlandeze
Deși hotărârea nu garantează în mod automat reunirea lui Kronvold cu fiica sa, cazul stabilește un precedent legal important. Experții în drept argumentează că alte familii afectate de aceste practici pot solicita anularea deciziilor luate împotriva lor.
Organizația Națiunilor Unite a semnalat anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate fi interpretat ca discriminare rasială”.
Decizia Curții Supreme este considerată una remarcabilă și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase alte cazuri similare deschise după 1996, când Danemarca a ratificat convenția internațională pentru protecția populațiilor indigene.
