Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât primește din PNRR. Datorită zecilor de proiecte și reforme nefinalizate, statul ar putea fi penalizat cu până la 15 miliarde de euro. Suma rămasă de accesat din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene.
Potrivit unei actualizări privind stadiul PNRR, România are 38 de ținte și obiective asociate reformelor din PNRR nereușite, în condițiile în care planul de redresare se încheie peste trei luni, informează Digi24.
Datorită acestei situații, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (detalii pot fi consultate AICI). 
Același document arată că, până în prezent, România a depus patru solicitări de plată și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total.
Dintre cele 38 de ținte și obiective nereușite, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică trebuie să fie aprobate de Parlament. Nouă proiecte necesită acord politic, conform documentului.
Implementarea reformelor întâmpină dificultăți
„Ritmul de implementare a reformelor este lent. Progresul înregistrat este foarte redus, iar în anumite cazuri inexistent. Această situație creează riscuri semnificative în respectarea termenelor asumate în PNRR.
În acest context, atragem atenția asupra sancțiunilor semnificative aplicabile în cazul nefinalizării reformelor până la datele limită, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și implicării active a coordonatorilor responsabili”, este comunicatul transmis de Ministerul Fondurilor Europene.
O jumătate de miliard de euro, deja pierduți din PNRR
Pe 1 Mai, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România a pierdut o nouă tranșă din PNRR, în valoare de aproape jumătate de miliard de euro. Această sumă se adaugă celor 7 miliarde deja pierdute în anul anterior.
„Pierdem 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate deficient în anii anteriori.
Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.), evaluarea Comisiei Europene pentru Cererea de plată nr. 3 din PNRR.Aceasta reprezintă una dintre cele mai dificile solicitări de plată pentru România până acum. Cererea a fost depusă pe 15 decembrie 2023.
Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja complet implementate la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook.
Țintele din PNRR, susținute prin proiecte legislative
De asemenea, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi că toate proiectele de lege legate de jaloanele din PNRR vor fi finalizate în următoarele două săptămâni și depuse la Parlament sub forma inițiativelor legislative ale guvernului. În contextul interimatului, guvernul nu mai poate adopta Ordonanțe de urgență sau proiecte de lege.
Bolojan a subliniat că prioritatea este evitarea pierderii fondurilor europene.
Recomandarea oficialilor: Sorin Grindeanu a solicitat ministrului Dragoș Pîslaru: „Vă rog să-mi trimiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
