Pentru a explora frumusețea acestor ape, este necesar echipament de neopren, ochelari de scufundare și toleranță la temperatura de 19 grade a mării, la început de mai. Însă, experiența merită din plin. Sub suprafață se întinde o pășune submarine de posidonia oceanica, iar alături înoată cei responsabili de plantarea și conservarea „plămânului coastei mediteraneene”.
„Posidonia este o plantă deosebit de semnificativă, atât în Formentera, cât și în întreaga Mediterană”, explică biologul marin Manu San Félix, fondator al Asociației Vellmarí, după ce revine pe uscat și își scoate echipamentul de neopren, conform agenției EFE Verde.
Importanță pentru ecosisteme
Posidonia oceanica este endemică în Marea Mediterană și are un rol similar cu cel al coralilor, deși, în mod curios, aceste ultime sunt mai bine cunoscute. Cu toate că pajiștile dintre Ibiza și Formentera au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO începând din 1999. 
Această plantă acvatică acționează ca un baraj natural, protejând plajele din Formentera, având „o capacitate extraordinară de a modela linia țărmului”. Până la 80% din nisip provine din organismele care trăiesc în aceste zone de vegetație submarină.
De asemenea, un metru pătrat de posidonia eliberează în jur de 20 de litri de oxigen zilnic, contribuind la claritatea apei și fiind unul dintre cele mai eficiente sisteme naturale de captare a dioxidului de carbon (CO₂). Se estimează că poate reține de până la 16 ori mai mult CO₂ decât o pădure tropicală amazoniană, fiind un aliat crucial în lupta pentru combaterea schimbărilor climatice.
Plantări în peste 100.000 de exemplare în anul precedent
Totuși, posidonia se află într-un declin accentuat. În ultima jumătate de secol, pășunile din zona vestică a Mediteranei au pierdut 34% din suprafață, din cauza activităților umane precum presiunea exercitată de ambarcațiuni sau creșterea temperaturii apei.
Situația devine și mai gravă având în vedere ritmul lent de creștere al plantei. Pentru a combate această tendință, Asociația Vellmarí, cu sprijinul Fundației MSC, desfășoară un program de „grădinărit submarin”.
Inițiativa include plantarea de posidonia cu ajutorul voluntarilor și promovarea conștientizării despre importanța acestei specii.
„Nu dorim doar să refacem pajiștile deteriorate, ci și să integrăm societatea cu mediul marin și natura, iar plantarea posidoniei reprezintă o metodă excelentă pentru atingerea acestui scop”, afirmă San Félix.
Biologul cunoaște bine situația. A ajuns în insulă la începutul anilor ’90 și, deși avea speranța că situația se va îmbunătăți, recunoaște că condițiile s-au deteriorat. De aceea, Vellmarí a evoluat de la o școală de scufundări către un centru dedicat educației și conservării posidonia.
Din 2021 și până în prezent, au fost plantați peste 86.000 de indivizi, cu o rată de supraviețuire de peste 92%, refăcând aproape 3.000 de metri pătrați, cu implicarea a peste 10.000 de voluntari. Pentru anul 2026, obiectivul este și mai ambițios: depășirea pragului de 100.000 de exemplare plantate.
Procedeul de plantare pe fundul oceanic
Metoda utilizată implică colectarea fragmentele de rizom desprinse, deoarece aceste exemplare mai avansate au o șansă mai mare de a supraviețui. Apoi, sunt fixate pe un substrat adecvat, în principal stânci.
„Utilizăm un mic cui și un ciocan. Executăm o perforare mică și fixăm planta cu un fir de aluminiu ce se degradează ulterior, având un impact minimal asupra mediului”, explică reprezentanții asociației.
După aproximativ șase luni, planta începe să dezvolte rădăcini, iar în circa un an se fixează definitiv.
Pe lângă efortul de restaurare, proiectul are și o componentă științifică esențială: dezvoltarea unei metodologii de plantare ce poate fi aplicată în alte țări.
„Scopul este să cream un model replicabil, scalabil, ce poate fi folosit oriunde în lume”, afirmă Daniela Picco, director executiv al Fundației MSC.
Conservarea zonei mediteraneene
Prin acest proiect, San Félix își propune și dezvoltarea unui curent pentru protejarea a 30% din zona mediteraneană spaniolă, în conformitate cu ținta globală de conservare a 30% din suprafața planetei până în 2030.
„Visul nostru este să contribuim la refacerea Mediteranei. Și putem realiza acest lucru dacă protejăm 30% din această zonă”, afirmă el.
În opinia sa, conservarea este fundamentală: „Putem trăi așa cum ne dorim, dar fără a lăsa o amprentă negativă aceeași. Trebuie să îmbunătățim modul în care acționăm”.
De exemplu, navigația fără a ancora în zonele cu posidonie ajută la menținerea echilibrului ecosistemului.
Impactul educației
„Problema este complexă, așa că și soluțiile trebuie să fie adaptate”, afirmă San Félix, subliniind rolul important al mass-media și al actorilor economici, precum și sprijinul instituțiilor publice.
De asemenea, educația joacă un rol esențial: tinerii trebuie să fie informați despre mediul marin, să se conecteze cu știința și să evite repetarea greșelilor trecutului.
Un exemplu reprezintă un grup de elevi din clasa a IV-a, implicați într-o activitate organizată de asociație.
Pentru San Félix, concluzia este clară: „Modifici viitorul prin educație, însă rezultatele se văd peste 10, 15 sau 20 de ani. Între timp… plantăm posidonie.”
