Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, afirmă că proximitatea față de zona de conflict a generat disconfort pentru localnici și antreprenori, dar a reprezentat totodată un motiv pentru obținerea unor finanțări majore, în special pentru infrastructura rutieră.
„Locuitorii critică această parte a economiei, deoarece nu pot ajunge la Constanța sau București în condiții favorabile, fiind blocați în spatele tirurilor pentru perioade îndelungate. Totuși, aceste motive ne-au sprijinit să obținem fonduri pentru modernizarea infrastructurii”, a precizat primarul într-o conferință de presă organizată în cadrul evenimentului „TU redescoperi Tulcea”, coordonat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea
Consilierul local menționează că traficul intens provoacă nemulțumiri, dar poate deveni și motor al dezvoltării economice, prin apariția zonelor industriale, spațiilor de comercializare și serviciilor conexe. 
„Un oraș cu trafic intens aduce anumite inconveniente, dar stimulează creșterea economică”, a spus Ilie, conform aceluiași transcript.
Traficul din Ucraina, resimțit în Tulcea
Presiunea asupra infrastructurii locale este vizibilă inclusiv în punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Peste un milion de persoane și sute de mii de mijloace de transport au tranzitat punctul de frontieră româno-ucrainean de la Isaccea de la începutul conflictului până la începutul acestui an.
Pentru Tulcea, impactul se dublează. Pe de o parte, rutele create sau intensificate din cauza războiului supraaglomerează drumurile, crește timpul de deplasare și afectează percepția turiștilor. Pe de altă parte, autoritatea locală încearcă să valorifice această realitate pentru a justifica investiții, care în condiții normale ar fi fost mai dificil de susținut.
„Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare, chiar și după încheierea conflictului, dar infrastructura trebuie adaptată”, afirmă primarul.
Centura orașului, proiect strategic
Un proiect esențial invocat de primar este noua centură a municipiului Tulcea, conectată la viitoarele drumuri expres Tulcea–Brăila și Tulcea–Constanța. Într-un interviu pentru presă, în care a fost prezent și jurnalistul Mediafax, Ștefan Ilie a menționat că valoarea estimată a centurii este de circa 257 de milioane de euro și a obținut aviz favorabil din partea Comisiei Interministeriale.
Noua șosea va face parte din Drumul Expres Constanța–Tulcea–Brăila. Implementarea proiectului va reduce congestiile rutiere din oraș și va stimula progresul economic al regiunii.
Primarul recunoaște că Tulcea are o poziție geografică dificilă – între Dunăre și coline – iar localitățile din Delta Dunării, stațiunile și orașul au nevoie de conexiuni mai eficiente pentru a transforma fluxurile de trafic în oportunități de dezvoltare.
East Gate, o inițiativă regională importantă
Contextul local este parte a unui proiect regional mai amplu: GECT East Gate, o formare europeană de cooperare teritorială constituită la 19 martie 2026, care include autorități publice din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Conform informațiilor de pe site-ul oficial, East Gate poate accesa fonduri europene precum FEDR, FSE+, Fondul de Coeziune, CEF și Horizon Europe și are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, conectivității în zona Dunării de Jos și a Mării Negre, protejarea Deltei Dunării și promovarea turismului durabil.
Sediul organizației va fi la Constanța, considerată un nod strategic pentru coridoarele transeuropene de transport Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee.
În cadrul unui interviu, primarul Tulcei a subliniat că East Gate poate reprezenta o sursă de finanțare pentru proiecte majore de infrastructură ce conectează Ucraina, Moldova, Dobrogea, Bulgaria și Grecia. El susține că inițiativele locale, precum centura orașului, pot fi integrate în această arhitectură regională.
Alarme, turism și costuri sociale
Rezistența războiului nu impactează doar traficul și logistică. Tulcea se numără printre județele în care populația primește frecvent mesaje RO-Alert în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. La 1 mai 2026, MApN a confirmat detectarea unui grup de drone ce se apropia de spațiul aerian al Ucrainei, iar locuitorii din zona de nord a județului au primit mesaje de avertizare; explozii au fost raportate în zonele Izmail și Kilia de pe malul ucrainean al Dunării.
Primarul afirmă că aceste alerte pot avea efecte negative asupra turismului și sectorului HoReCa. Deși localnicii s-au obișnuit cu aceste mesaje, vizitatorii, în special cei din orașe mari sau din alte țări, reacționează diferit: se sperie, transmit informațiile mai departe și contribuie la percepția că zona este nesigură.
Totodată, edilul menționează că România beneficiază de protecție prin apartenența la NATO și recomandă ca mesajele adresate turiștilor să fie prudente: deși zona este afectată de proximitatea războiului, nu se află în stare de conflict pe teritoriul național.
Sprijin specific pentru regiunile de frontieră
Ștefan Ilie consideră că județele de graniță, direct afectate de situația de conflict, trebuie să primească măsuri speciale de dezvoltare. Nu vorbim despre ajutoare pasive, ci despre facilități pentru micro-întreprinderi, infrastructură, energie și investiții locale, astfel încât comunitățile de frontieră să beneficieze de realizări concrete din partea Uniunii Europene.
Primarul subliniază că o astfel de strategie poate avea și un impact politic, contribuind la reducerea extremismului în zonele afectate de război, alarme și propagandă antistructurală, unde socialul s-a tensionat din cauza situației.
