Tehnologie, Știință și Digital
Autoritatea Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) intenționează să transforme telefonul mobil al românilor într-un instrument eficient de verificare fiscală. Începând de luni, 18 mai, instituția lansează aplicația iBon, care permite utilizatorilor să confirme autenticitatea bonului fiscal emis de comercianți și să verifice înregistrarea corectă în sistemele fiscale ale statului. 
Conceptul este simplu: după o vizită la magazin, service, salon sau după plata unui serviciu, dacă bonul fiscal pare suspect, utilizatorii pot verifica rapid dacă acesta este autentic. În cazul în care apar discrepanțe, pot depune o sesizare pentru anchetare.
Cum funcționează aplicația iBon
Conform surselor agenției News.ro, aplicația va fi disponibilă atât pentru dispozitive iOS, cât și pentru telefoane Android. Utilizatorii au trei opțiuni principale: pot realiza o fotografie a bonului în timp real, pot încărca o imagine existentă sau pot trimite direct o sesizare dacă factura nu a fost primită.
ANAF afirmă că această aplicație face parte dintr-un efort mai amplu de combatere a evaziunii fiscale și de optimizare a comunicării între cetățeni și autoritate. Astfel, statul încearcă să-i implice direct pe consumatori în verificarea corectitudinii emitentului bonului, mai ales când există suspiciuni legate de raportarea încasărilor. Dezvoltarea acestei platforme nu este de recent, fiind menționată încă de anul trecut în contextul controalelor din industria evenimentelor, inclusiv pentru verificarea bonurilor cu telefonul mobil.
În etapă ulterioară, planificată pentru a doua jumătate a anului, ANAF ia în calcul introducerea unui sistem de recompense pentru utilizatorii care depun sesizări utile. Detaliile acestui program nu sunt încă definitive, iar instituția intenționează să stabilească modul de funcționare al bonusurilor.
O inițiativă utilă, dar cu aspecte controversate
Din punct de vedere practic, aplicația poate fi utilă. În cazul în care comerciantul nu eliberează bon fiscal autentic sau refuză să ofere dovada plății, clientul trebuie să aibă posibilitatea de a semnala rapid problema. Evaziunea fiscală afectează bugetul de stat, echitatea concurențială și, în final, contribuabilul corect.
Totuși, oficializarea sesizărilor și sistemul de recompense trebuie gestionate cu discernământ. România are o sensibilitate istorică în ceea ce privește încurajarea cetățenilor de a se reclama reciproc sau de a deveni agenti ai inspecției fiscale. Chiar dacă nu este aceeași situație, această atitudine poate avea nuanțe comuniste, generând reticență în rândul populației.
Pentru o abordare mai sănătoasă, ANAF ar trebui să se bazeze în primul rând pe controale inteligente, digitalizare avansată, baze de date integrate, case de marcat conectate eficient și analiză de risc realizată de specialiști. Statul dispune deja de instrumente digitale importante, cum ar fi sistemul RO e-Factura și Spațiul Privat Virtual, iar recent, au fost stabilite reguli noi pentru adoptarea obligatorie a sistemului e-Factura de către un număr tot mai mare de contribuabili.
Suspiciunile comunității pot fi semnalate de cetățeni, însă implicarea acestora în acțiuni de reprimare fiscală nu trebuie să substituie activitatea specialiștilor și instituțiilor competente. Lupta împotriva evaziunii trebuie orchestrată în principal de autorități, nu externalizată către consumatorii care doar solicită bonul fiscal.
