Președintele Ferdinand Marcos Jr. a respins ancheta tribunalului internațional, invocând suveranitatea națională, informează Reuters.
Mii de persoane au fost ucise în campania anticombatere anti-drog a predecesorului său, Rodrigo Duterte.
Guvernul filipinez nu va colabora cu ancheta Curții Penale Internaționale referitoare la operațiunea severă împotriva drogurilor desfășurată în timpul fostului lider Rodrigo Duterte, a declarat marți președintele Ferdinand Marcos Jr. 
„Consider că reprezintă o amenințare la adresa suveranității noastre. Astfel, guvernul filipinez nu va face niciun efort pentru a sprijini o anchetă condusă de CPI,” a afirmat Marcos în discuția cu jurnaliștii, reafirmând o poziție exprimată anterior.
Declarația a fost făcută după ce, în luna iulie, CPI a respins apelul Manila și a autorizat reluarea investigației privind milioanele de decese din cadrul „războiului împotriva drogurilor” al lui Duterte, precum și alte presupuse încălcări ale drepturilor omului.
Marcos a menționat că investigatorii CPI pot vizita Filipinele „în mod obișnuit”, însă fără suportul autorităților locale.
„Străinii nu trebuie să intre în treburile interne ale țării”
Poziția sa contrazice o declarație făcută săptămâna trecută de ministrul justiției, care sugerase că guvernul ar putea permite ancheta dacă sunt respectate procedurile legale – o decizie criticată de susținătorii lui Duterte, considerată ilegală.
Vicepreședinta Sara Duterte, fiica fostului președinte, a afirmat că „străinii nu trebuie să intervină în treburile interne ale țării”, refuzând implicarea în orice proces perceput ca fiind o atingere la sistemul judiciar filipinez.
Filipinele au ieșit oficial din tribunalul internațional în 2019
Fostul purtător de cuvânt al președinției, Salvador Panelo, a catalogat posibilitatea cooperării cu CPI drept „o capitulare totală a suveranității noastre”.
Filipinele s-au retras oficial din tribunalul internațional în anul 2019, după ce Duterte a contestat jurisdicția acestei instanțe.
Oficial, poliția recunoaște 6.200 de decese în operațiunile anti-drog, însă organizațiile pentru drepturile omului susțin că numărul real al victimelor este mult mai mare, acuzând forțele de ordine de execuții în masă și mușamalizarea crimelor – acuzații negate de autorități.
