„Fjord”, noul film regizat de Cristian Mungiu, reprezintă un proiect care suscită discuții, în mod inevitabil, în contextul regizorului, al actorilor și al temelor morale majore abordate. Însă, dincolo de poveste, realismul subtil și tensiunea specifică artei lui Mungiu, există o altă dimensiune fundamentală, resimțită de public înainte de a putea fi numită: vizualul. Nu doar tehnica de filmare, ci și modul în care lumina, umbrele, nuanțele pielii, albul zăpezii, albastrul din întuneric și detaliile aproape imperceptibile sunt calibrate pentru a crea o atmosferă.
Aici intervine Andu Radu, coloristul care a colaborat la „Fjord” și dintre specialiștii români pentru care postproducția nu mai reprezintă o etapă tehnică finală, ci o contribuție creativă subtilă. Am discutat cu el despre procesul precis de conturare a imaginii unui film semnat de Cristian Mungiu, despre primul lungmetraj românesc masterizat în Dolby Vision și despre diferențele dintre ambiția artistică a cinematografiei autohtone și infrastructura disponibilă în industrie.
Într-un cinematograf în care estetica nu trebuie să „strige”, ci să transmită profunde emoții, munca unui colorist devine tot mai relevantă. Andu Radu explică de ce „Fjord” nu este doar o producție autohtonă cu recunoaștere internațională, ci și un proiect tehnologic de referință: o creație care va beneficia de streaming și va fi comparabilă cu marile filme hollywoodiene, cu o complexitate rar întâlnită în cinematografia românească. 
Cristian Mungiu, Fjord / Mobra Films
Discuția depășește însă limitele unei simple analize a imaginii. Andu Radu vorbește despre crearea unui flux de lucru la standarde internaționale, despre dependența industriei românești de studiouri din Suedia, Germania sau Grecia pentru anumite etape de finalizare, despre efectele mentalității „proiectelor rapide” asupra unei industrii încă fragede și despre potențialul AI-ului ca instrument util sau ca factor de uniformizare vizuală a filmelor. Este un dialog despre cinema, tehnologie, profesie și despre cei care fac posibil ca imaginea să fie naturală, datorită efortului lor considerabil pentru a evita aspectul artificial.
INTERVIU cu Andu Radu, coloristul filmului Fjord
Andu Radu / Foto: Facebook
Ozana Mazilu (Playtech): Cum ai descoperit domeniul colorizării și ce te-a atras în mod special la această zonă precisă, dar adesea invizibilă pentru spectatori, a imaginii cinematografice?
Andu Radu: Am urmat cursuri de montaj filmic în perioada în care România abia începea dezvoltarea postproducției, la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Era un domeniu relativ nou, cu puțini specialiști, așa că lucram intens. Dacă îți plăcea ceea ce faci și erai dedicat, mergeai continuu, pentru că mereu era de montat sau de ajustat.
Până în 2014, aveam deja experiență în numeroase proiecte. Am simțit nevoia unei schimbări. Îmi plăcea să colorez fotografii, astfel că trecerea către colorizarea filmului a fost naturală. Am aprofundat gradingul de reclame în Londra și, de atunci, evoluția a fost constantă. Experiența de montaj m-a ajutat enorm, atât în deciziile creative, cât și în comunicare sau fluxul de lucru. Cele mai bune proiecte sunt cele în care pot combina și montajul cu gradingul.
Ozana Mazilu (Playtech): Când ai realizat pentru prima dată că nu mai ești doar „operator postproducție”, ci un colaborator creativ real în dezvoltarea unui film?
Andu Radu: De la începuturile studiilor, această idee este împletită cu conștiința profesională. Meseria de colorist este mai tehnică decât cea de montaj. Asta presupune cunoașterea logaritmilor, a curbelor și interpretarea unui vectorscop. Studiile de matematică din liceu au fost de ajutor important.
Ozana Mazilu (Playtech): Cristian Mungiu este un regizor recunoscut pentru realismul vizual extrem de controlat. Pentru un colorist, ce înseamnă să lucrezi la o imagine subtilă, care nu trebuie să „strige”, dar să transmită emoție? Cum ai explica direcția vizuală a „Fjord” pentru cineva nepregătit din punct de vedere tehnic, ce anume trebuie să simtă spectatorul vizual?
Andu Radu: Cristian Mungiu nu ignoră forma. Are un standard clar pentru imagine, sunet și joc actoricesc, care se reflectă în toate filmele sale. În discuțiile despre aspectul vizual al „Fjord”, colaborarea cu Tudor Panduru, directorul de imagine, a fost esențială. El știa clar ce vrea: un look natural și curat, modern, cu tonuri albastre în umbre, detalii în highlights și negri bogați. Filmarea s-a făcut cu un LUT bazat pe teste și fotografii din faza de prospecție, iar ulterior, filmul a fost montat, urmând apoi procesul de colorizare.
Ozana Mazilu (Playtech): Ai menționat că, în cinematografie, filmul va fi vizibil „la fel de spectaculos” și pe streaming, datorită masterizării Dolby Vision. De ce crezi că această tehnologie este atât de importantă pentru durata de viață a unui film după proiecție?
Andu Radu: Imaginea video este împărțită în două categorii de calitate: SDR și HDR. Nu se referă la rezoluție, ci la profunzimea informației de culoare și contrast. HDR are o paletă mult mai apropiată de capacitatea ochiului uman, oferind nuanțe și detalii extinse.
Dolby Vision reprezintă cel mai avansat standard HDR, cu o calitate superioară. Pe lângă HDR-ul tradițional, permite o gamă largă de transfer și păstrare a calității imaginii, chiar și pe platforme cu diferite capacități, de la televizoare moderne la dispozitive mai vechi. Pentru prima dată, un film românesc va avea pe streaming o calitate comparabilă cu blockbuster-urile globale, contribuind la competiția cu studiourile internaționale, nu doar prin conținut, ci și prin formă.
Ozana Mazilu (Playtech): Care sunt diferențele principale între colorizarea și masterizarea pentru cinema și procesul de masterizare Dolby Vision pentru streaming? Ce aspecte trebuie urmărite diferit în cele două cazuri?
Andu Radu: Există două elemente principale: lumina și informația de culoare. Pentru cinema, proiecția se face la circa 48 de niți luminanță, în timp ce HDR-ul, inclusiv Dolby Vision, atinge 1000 de niți, oferind o paletă mult mai amplă a detaliilor în zonele luminoase. Aceasta diferență influențează enorm calitatea finală, iar regizorii de imagine consacrați, precum Tudor Panduru, știu să maximizeze highlights-ul și detaliile luminoase.
Iar în ceea ce privește culoarea, Dolby Vision dispune de o informație extrem de bogată, apropiată de limitele perceptuale ale ochiului uman. Aceasta conferă realism, însă necesită o atenție deosebită la detalii, pentru a evita efecte nedorite precum machiaj sau scenografie necorespunzătoare.
Ozana Mazilu (Playtech): Cum arată, concret, o zi de lucru la un proiect precum „Fjord”? Care sunt cele mai delicate decizii privind ajustarea luminanței, contrastului, texturii, tonurilor pielii și continuitatea vizuală?
Andu Radu: În zilele dedicate corectării în Dolby Vision, recomandăm evitarea procesului SDR, pentru a nu crea confuzie vizuală. Procesul a durat aproximativ o săptămână și jumătate. Ulterior, s-au realizat ajustări pentru cinema, întreprinse pe parcursul a trei săptămâni suplimentare, pentru a asigura calitatea și coerența întregii imagini.
Ozana Mazilu (Playtech): Ai colaborat pentru colorizare și masterizare Dolby Vision la „Abator”, iar pentru versiunea de cinema ai lucrat la studiouri din Suedia. Ce presupune coordonarea unui astfel de proces și de ce este dificil să fie realizat „din mers”, cu resurse limitate? Cât de realistă este diferența dintre aspirațiile artistice din România și infrastructura disponibilă?
Andu Radu: În ultimii cinci ani, am lucrat în acest sistem, având facilități complete pentru Dolby Vision la Abator, în timp ce finalizarea filmelor pentru cinema se face în studiouri din Stockholm, Gothenburg, Hamburg sau Atena. Costurile ridicate pentru echipamente și mentenanța anuală fac ca investiția să fie prohibitivă pentru noi. De aceea, finanțarea acoperă, adesea, co-producții internaționale, cu finanțare din surse externe instalate în studiouri străine, pentru o calitate superioară și în altă locație.
