Într-o postare publicată pe Facebook, fostul ministru al Apărării a subliniat că țări precum Polonia și Estonia au utilizat acest mecanism în situații similare și a ridicat semne de întrebare cu privire la reticența autorităților române de a solicita consultări urgente în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Fifor a făcut referire și la declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și ale ministrului Apărării, Radu Miruță, care a afirmat că România este în urmă în ceea ce privește capacitățile anti-dronă și că au fost cerute măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie.
„Dacă România solicită de luni de zile măsuri progresive de protecție, dacă recunoaște că amenințarea există și dacă admite că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu utilizează instrumentul oficial disponibil?”, a transmis liderul social-democrat. 
Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu implică o escaladare militară sau activarea mecanismului de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5, ci reprezintă un instrument politic și strategic prin care un stat membru poate solicita consultări atunci când simte că securitatea sa este amenințată.
Social-democratul a amintit că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și a susținut că actualul context de securitate justifică o nouă solicitare către Alianță.
„După ce o dronă rusă lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o”, a afirmat Mihai Fifor.
În final, acesta a cerut autorităților să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să folosească toate instrumentele puse la dispoziție de Tratatul NATO pentru asigurarea securității naționale.
