Sute de studenți s-au adunat la Gara Centrală din Bruxelles, joi dimineața, în jurul orei 10:00, pentru a demonstra împotriva reducerilor din învățământul în limba franceză. Protestul a escaladat rapid.
Au fost lansate artificii, iar scutere au fost incendiate. Adăposturile de autobuz au fost avariate, la fel și geamurile barurilor și restaurantelor, precum și indicatoarele rutiere. Exploziile de artificii se auzeau continuu. Conturile de pe Instagram ale grupului Antifa au publicat frecvent imagini ale acțiunilor. În același timp, și un protest studențesc din Namur a scăpat de sub control.
Forțele de ordine nu au intervenit imediat pentru a opri manifestația. Prezența poliției în apropierea gării a fost redusă sau inexistentă. În contrast, în zona Parlamentului, străzile au fost închise. În jurul orei 11:15, forțele antirevoltă erau prezente la gară, dar în număr redus. Câteva minute mai târziu, au fost folosite tunurile cu apă, iar mai multe intrări în Bruxelles Central au fost temporar închise, ulterior fiind redeschise. 
Poliția a catalogat evenimentul drept o „adunare spontană” și a folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea protestatarilor. „Echipajele de intervenție sosite pentru stingerea incendiilor au fost țintite cu proiectile. Pentru controlul incendiilor, am recurs la tunurile cu apă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliției, Ilse Van de Keere, recomandând evitarea centrului Bruxelles-ului.
După dispersarea elevilor la gară, aceștia s-au îndreptat spre parlamentul francofon, unde mulți profesori s-au alăturat pentru a-și exprima nemulțumirea față de măsurile anticipate. La ora 14:00, când s-a votat asupra reformelor controversate ale sistemului educațional, câțiva protestatari au forțat intrarea în cladirea parlamentului Comunității Franceze, forțând cele două porți de acces. Au detonat câteva bombe fumigene și au declanșat alarma de incendiu, însă procedurile parlamentare au continuat fără întrerupere, deoarece protestatarii nu au ajuns în sala de ședințe. „Nu trebuie să vă faceți griji dacă alarma se declanșează ocazional”, a afirmat președintele Parlamentului, Benoît Dispa (Les Engagés).
Poliția confirmă că au avut loc incidente în mai multe zone din Bruxelles. În consecință, au fost înregistrate perturbări la diverse stații de metrou, relatează agenția de presă. În această dimineață, un reprezentant Belga a fost martor la intervenția poliției la stația de metrou Sint-Guido din Anderlecht. Tineri au aruncat garduri pe șine și au gonflat stingătoare de pe peroane. Majoritatea protestatarilor s-au întors apoi acasă.
De săptămâni întregi, sistemul de învățământ francofon se confruntă cu tulburări cauzate de reformele planificate de Comunitatea Franceză. Frustrarea principală a tinerilor o reprezintă „minervalul”, taxa de școlarizare pentru învățământul superior, care urmează să fie amplificat semnificativ anul viitor, atingând 1.100 de euro pe an universitar în Flandra. „Este despre viitorul nostru”, afirmă Mohammed, în vârstă de 19 ani, care studiază contabilitatea la un liceu din Tubeke. Pe o pancartă scrie: „Studiile sunt un drept, nu un lux”, și adaugă: „Aș vrea să obțin o diplomă de master. Asta înseamnă cinci ani de studiu, înmulțit cu 1.100 de euro.”
Pentru unii tineri, problema este mult mai gravă. „Nu am beneficiat de o educație adecvată în acest an”, afirmă Fatima Diallo și Jasmine El Andalusi, ambele în vârstă de 16 ani, elevi la Liceul Henriette Dachsbeck din Bruxelles. Mulți profesori au intrat în grevă sau au încetat să predea în acest an, conform martorilor. În plus, a apărut și deficitul de cadre didactice. „Am pierdut multe. Și acum trebuie să susținem examene”, susțin ele. Azi, au avut o oră de curs, după care școala a fost închisă colectiv.
Participarea profesorilor la proteste
Yasmina, 17 ani, participă la cursuri la Athenée Pagode; pe pancarta ei scrie „Glatinique l’éducation”, un joc de cuvinte tradus ca „Ministrul Glatigny ne afectează educația”. „Nu am resursele necesare pentru a-mi continua studiile. Această măsură face ca educația să fie pentru cei bogați.”
Mulți profesori au ieșit și ei în stradă. „Decretul aprobat astăzi schimbă profund sistemul, chiar dacă, în fapt, nu ar fi trebuit încă aprobat. Din punct de vedere democratic, acest proces nu este corect”, precizează profesorul de franceză și religie Rémi Lehart, care a călătorit la Bruxelles cu colegii de la liceul Saint-Julien din Ath. „Politica are consecințe și pentru elevi, care vor suporta majorări ale taxelor de școlarizare; acest lucru perpetuează inegalitatea”, spune profesorul de istorie Bernard Mathieu de la acea școală.
În esență, cadrele didactice înțeleg reacția elevilor furioși din Bruxelles: „Când ca tânăr afli că reformele vor afecta viitorul tău, e firesc să simți furie. Nu justific această violență, dar o înțeleg”, explică Lehart.
O altă măsură notabilă implică faptul că profesorii din ultimii ani de liceu sunt obligați să petreacă două ore suplimentare în clasă. Sunt luate și măsuri pentru a aduce în învățământ cadre didactice detașate. Guvernul Comunității Franceze susține că aceasta este singura variantă, afirmând: „Este nevoie de economii; altfel, vom fi falimentați și profesorii nu vor putea fi plătiți în câțiva ani”. Ministrul-președinte Elisabeth Degryse (Les Engagés) a precizat vara trecută că salariul minim nu a fost ajustat de ani de zile și că și studiile în Flandra sunt costisitoare. Bugetul educației, ce reprezintă circa trei sferturi din total, este principala țintă de reduceri în această regiune.
Votul privind măsurile de austeritate din Parlamentul Comunității Franceze urmează să aibă loc în această după-amiază. Procesul de votare a fost contestat, deoarece majoritatea nu a respectat protocolul de procedură. După unele întârzieri și tactici de tergiversare ale opoziției, decretul a fost aprobat în comisie abia la începutul săptămânii. Conform regulamentului, trebuie să fie un interval de cel puțin 84 de ore între aprobarea în comisie și votul în sesiunea plenară. Majoritatea nu a respectat această limită, invocând faptul că toată lumea cunoaște deja conținutul decretului, deoarece a fost dezbătut mai bine de o lună. Opoziția solicită demisia președintelui Parlamentului, Benoît Dispa (Les Engagés).
Pentru tinerii din stradă, această situație politică reprezintă o motivație suplimentară pentru manifestare, „pentru că această reformă nu respectă principiile democratice”.
