Comisia Europeană solicită României reformarea sistemului de pensii și a politicii salariale. CE insistă pe continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a remunerațiilor din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale.
Raportul de țară pentru România din 2026 examinează evoluțiile economice și sociale și evaluează implementarea setului extins de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025, conform Digi24.
Dezechilibre macroeconomice severe
Comisia Europeană menționează, în concluziile pachetului Semestrul European 2026, că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice grave, cauzate în principal de deficite bugetare și de cont curent ridicate, precum și de scăderea competitivității costurilor.
Bazându-se pe analiza și principalele provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărui stat membru oferă orientări adaptate, precizează sursa citată.
Reducerea deficitului prin austeritate
României i se recomandă următoarele:
- să mențină limitele maxime de creștere a cheltuielilor nete, pentru a elimina deficitul excesiv;
- să întărească alocările pentru apărare și nivelul de pregătire. Aceasta reflectă provocările generate de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei;
- să asigure că măsurile pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie sunt temporare;
- să continue aplicarea măsurilor ferme pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin reforma completă a pensiilor generale și speciale, dezvoltarea și implementarea unei reforme a salariilor sectorului public pentru o mai mare echitate, precum și prin consolidare fiscală și proceduri bugetare mai eficiente pentru o mai bună controlare a investițiilor publice.
Îmbunătățirea colectării fiscale și reforme
Este esențial să se îmbunătățească planificarea și coordonarea între ministere.
- să crească colectarea totală de impozite ca procent din PIB, cu accent pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit;
- să asigure continuitatea reformelor și investițiilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
- să susțină implementarea programelor de coeziune economică;
- să promoveze competitivitatea și să reducă disparitățile regionale prin stimularea investițiilor private, în special în cercetare și inovare, și prin investiții publice durabile în cercetare și dezvoltare;
- să îmbunătățească calitatea și eficiența administrației publice, digitalizarea serviciilor, precum și previzibilitatea procesului decizional;
- să întărească guvernanța corporativă pentru întreprinderile de stat;
- să faciliteze investițiile în infrastructură verde și transport sustenabil și sigur;
- să continue decarbonizarea sectorului energetic prin creșterea flexibilității și capacității rețelei de energie, accelerarea adoptării surselor regenerabile și extinderea interconectărilor transfrontaliere;
- să stimuleze participarea grupurilor subreprezentate pe piața muncii, precum și accesul la educație și servicii de îngrijire preșcolară; să abordeze deficitul de competențe;
- să reducă riscurile de sărăcie și excluziune socială prin extinderea și eficientizarea protecției sociale, menținând în același timp stabilitatea financiară a statului.
Preocupări majore privind deficitele bugetare
În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a analizat respectarea cadrului bugetar al UE de către statele membre.
Evaluarea include anii 2025 și 2026, concentrându-se pe creșterea cheltuielilor nete și pe flexibilitatea oferită de clauza derogatorie pentru apărare.
De asemenea, s-au verificat pașii esențiali ai reformelor și investițiilor care au permis prelungirea perioadelor de ajustare bugetară, după necesitate.
Continuarea dezechilibrelor macroeconomice în România
Comisia Europeană confirmă că România persistă în fața dezechilibrelor macroeconomice severe.
Deși vulnerabilitățile legate de deficite bugetare și balanța de cont curent s-au redus recent, acestea rămân foarte importante, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să eșueze, deși mai puțin decât anterior.
În urma analizei din 3 iunie 2026, procedura pentru deficit excesiv a fost suspendată pentru România.
Tranziția energetică de la combustibilii fosili
Pe viitor, statele membre care întreprind măsuri pentru consolidarea securității energetice și accelerarea tranziției energetice de la combustibilii fosili pot beneficia de o flexibilitate bugetară limitată, conform clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli de apărare.
La solicitarea statului membru, domeniul acestei clauze se poate extinde pentru măsuri, inițiate din februarie 2026, menite să reducă dependența de combustibili fosili importați și să crească securitatea și reziliența energetică a Europei.
Având în vedere plafonul de 1,5% din PIB pentru cheltuieli suplimentare de apărare sub această clauză, pentru măsurile de reziliență energetică se vor aplica plafonuri specifice pentru 2026–2028: un plafon anual de 0,3% din PIB și un plafon total de 0,6% din PIB.
Este de asemenea esențial să se mențină integritatea garanțiilor de sustenabilitate fiscală.
Pașii următori
Comisia Europeană încurajează Eurogrupul și Consiliul să analizeze și să aprobe pachetul în cadrul ședinței de miercuri. Se așteaptă o dialog constructiv cu Parlamentul European privind conținutul și următoarele faze ale ciclului de coordonare economică a Semestrului European.
Semestrul european reprezintă un mecanism anual de coordonare a politicilor economice și sociale ale Uniunii Europene.
În cadrul acestui proces, statele membre își ajustează politicile bugetare și economice conform obiectivelor și normelor stabilite la nivel european.
Prin consolidarea coordonării economice și sociale, Semestrul European urmărește promovarea creșterii economice sustenabile, creării de locuri de muncă, stabilității macroeconomice și solidității finanțelor publice în UE.
Recomandarea autorului: UE recunoaște eforturile României în austeritate, dar avertizează că instabilitatea politică a țării generează pierderi de miliarde de euro.
