În prezent, supravegherea platformelor offshore și a instalațiilor strategice din Marea Neagră se realizează teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără a exista o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora.
Asociația Energia Inteligentă transmite un avertisment ferm și semnalează existența unor „părți principale”, definite în funcție de atribuțiile prezentate public.
- Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces.
- Securizarea platformei de către o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate.
- Forțele Navale Române – responsabile pentru supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, precum și pentru monitorizarea amenințărilor maritime.
- Forțele Aeriene Române – se ocupă de supravegherea spațiului aerian și intervenția în cazul amenințărilor aeriene.
- Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și pericolele de securitate.
- Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții în privința securității maritime și controlului frontierelor.
- Autoritatea Navală Română – supraveghează traficul naval și asigură siguranța navigației.
„Respectiv, cineva (neidentificat cu certitudine) trebuie să reglementeze încadrarea juridică a incidentului, iar altcineva (din nou, necunoscut) să sesizeze una sau mai multe dintre instituțiile menționate anterior”, se precizează pe site-ul Asociației Energia Inteligentă.
„Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exklusivă a țării”
Nu există o instituție cu misiune principală sau exclusivă pentru apărarea infrastructurilor energetice offshore și onshore, precum și pentru coordonarea securității energetice a României.
- Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident?
- Cine are o imagine integrată despre securitatea energetică, maritime, riscurile cibernetice și amenințările hibride la adresa infrastructurii critice?
- Cine stabilește prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua de electricitate și distribuția de gaze?
Aceasta devine o problemă mai stringenta pe măsură ce proiectul Neptun Deep avansează, fiind una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la circa 170 km de coastă.
Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exklusivă a țării.
- În apele teritoriale (de până la 12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, asemănătoare celei asupra teritoriului național.
- În Zona Economică Exklusivă, România nu deține suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv pentru exploatarea hidrocarburilor și gestionarea instalațiilor offshore.
Protecția acestor infrastructuri este mult mai complexă
Protejarea unei astfel de infrastructuri este mai dificilă din punct de vedere juridic și militar, comparativ cu protecția unui obiectiv situat pe teritoriul național.
„În cazul unui scenariu ipotetic:
- atac cu drone maritime;
- sabotaj asupra conductelor submarine;
- atac asupra platformelor de extracție;
- operațiuni hibride asupra infrastructurii critice;
- cădere de tensiune,
răspunsul optim ar necesita implicarea simultană a Forțelor Navale, Forțelor Aeriene, serviciilor de informații, Ministerului Energiei, operatorilor economici și altor structuri ale statului. În realitate, cel mai probabil s-ar asista la o coordonare ineficientă”, avertizează Dumitru Chisăliță, expert în domeniul energiei și președintele Asociației Energie Inteligentă.
Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect
Nu există încă un centru unic de coordonare dedicat securității energetice, care să supervizeze în mod permanent aceste activități.
Din perspectiva securității naționale, odată cu ieșirea pe piață a proiectului Neptun Deep și cu dezvoltarea altor inițiative offshore, România va avea nevoie cel mai probabil să treacă de la un sistem de supraveghere generală a spațiului maritim la o protecție continuă și specializată a infrastructurilor energetice, similar modelelor din Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului.
De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” evidențiază vulnerabilitatea extremă a României, vulnerabilitate ce poate fi eliminată prin idee înaintată de Asociația Energie Inteligentă, către Guvernul României încă din 2016, de înființare a Dispeceratului Național de Securitate Energetică, entitate independentă în coordonarea Guvernului.
Recomandarea autorului:
- Încheierea unui parteneriat între companii pentru comunicarea prin satelit pe dispozitive mobile.
- Avertizări legate de fluctuațiile de popularitate în contextul unor declarații politice și analize despre implicațiile lor asupra susținerii din partea populației.
- Clarificări referitoare la navele și flotele maritime din porturile strategice.
- Informații despre infrastructura de poduri și costurile implicate pentru cele mai mari proiecte de acest gen.
