În prezent, securitatea platformelor maritime offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără a exista o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora.
Asociația Energia Inteligentă evidențiază un semnal de alarmă puternic și semnalează existența „actorilor principali”, identificați în funcție de atribuțiile prezentate publicului.
- Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces.
- Paza platformei realizată de o firmă de securitate privată – proceduri de securitate și echipe specializate.
- Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a țării, inclusiv monitorizarea riscurilor maritime.
- Forțele Aeriene Române – supraveghează spațiul aerian și reacționează la amenințări aeriene.
- Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate.
- Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – responsabilități pe linie de securitate maritimă și control al frontierelor.
- Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației.
„Respectiv persona (nu se cunoaște cu precizie cine!!!) trebuie să clasifice juridic incidentul și alt cineva (de asemenea necunoscut!!!) trebuie să sesizeze una sau mai multe dintre instituțiile menționate anterior”, se menționează pe site-ul Asociației Energia Inteligentă.
„Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a țării”
Nu există o entitate care să aibă atribuție principală și/sau exclusivă pentru protejarea infrastructurilor energetice offshore și onshore și pentru coordonarea măsurilor de securitate energetică națională.
- Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident?
- Cine deține o vedere completă asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică?
- Cine stabilește prioritățile în cazul unor afectări simultane ale platformelor offshore, rețelei electrice și aprovizionării cu gaze?
Aceasta devine și mai critică odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai semnificative infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, situat la circa 170 km de țărm.
Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a țării.
- În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național.
- În Zona Economică Exclusivă, România nu deține suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv în domeniul exploatării hidrocarburilor și al instalațiilor offshore.
Protecția acestor infrastructuri este mult mai complexă
Asigurarea securității acestor facilități este mai dificilă din punct de vedere juridic și militar comparativ cu protejarea unui obiectiv situat pe teritoriul național.
„Dacă mâine s-ar produce:
- un atac prin drone maritime;
- un sabotaj asupra conductelor submarine;
- un atac asupra platformelor de producție;
- o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice;
- un blackout,
răspunsul teoretic ar implica intervenția simultană a Forțelor Navale, Forțelor Aeriene, serviciilor de informații, Ministerului Energiei, operatorilor economici și altor structuri ale statului. În practică, însă, probabil s-ar înregistra o confuzie colectivă”, avertizează Dumitru Chisăliță, consultanț de specialitate în domeniul gazelor și energiei și președintele Asociației Energia Inteligentă.
Dispeceratul Național de Securitate Energetică încă nu este funcțional
Nu există o comandament unic dedicat permanenței pentru coordonarea măsurilor de securitate energetică.
Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în operare a proiectului Neptun Deep și extinderea altor inițiative offshore, România va trebui să treacă de la o supraveghere generală a spațiului maritim la o protecție continuă și specializată a infrastructurilor energetice, adaptată modelelor utilizate în țări precum Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului.
De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” evidențiază vulnerabilitatea majoră a României, vulnerabilitate ce poate fi eliminată prin recomandarea făcută de Asociația Energie Inteligentă către Guvernul României încă din 2016: crearea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, ca instituție independentă în coordonarea autorităților centrale.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Implementarea unui sistem de comunicații prin satelit pentru iPhone-uri, dezvoltat în parteneriat cu SpaceX.
- Analiza impactului potențial al modificărilor de susținere politică, precum creșterea popularității AUR peste 50%, și riscurile asociate.
- Clarificarea situației navei rusești Safeen Elona, prezentă în Portul Midia, și statutul acesteia în context geopolitic.
- Construirea celui mai lung pod suspendat din lume, care leagă două continente, cu o valoare estimată de 2,5 miliarde de euro.
