„De la 5:39, legislația pentru alegeri anticipate este stabilită”, a afirmat Lia Olguța Vasilescu. Aceasta trebuie să fie adoptată de Parlament pentru a putea fi aplicată”, menționând că propunerea va ajunge în Parlament pentru votare”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Potrivit Liei Olguța Vasilescu, alegerile anticipate nu pot fi inițiate conform legii 208/2015, din cauza necesității adoptării unor ordonanțe de urgență pentru stabilirea termenelor limită privind depunerea candidaturilor, tipărirea buletinelor de vot, organizarea secțiilor de votare, în special în diaspora, precum și alte proceduri electorale impuse de un termen de 3 luni. 
Vasilescu a subliniat că ordonanțele nu pot fi aprobate de un guvern interimar, fapt pentru care acestea trebuie să revină în Parlament.
„Numărul de parlamentari dispuși să susțină aceste voturi în Parlamentul României este necunoscut”, a spus Lia Olguța Vasilescu.
Întrebând dacă PSD se teme de alegeri anticipate, Vasilescu a răspuns: „Rezultatul nu poate fi mai mic decât cel din ultimele alegeri”, indicând că rezultatul depinde de activitatea organizației pe teren.
„Nu ne temem de scrutinurile anticipate.” Dar ce se întâmplă după? Presupunând că, să zicem, polul de dreapta, USR și PNL, ar obține nu 25%, ci 35% sau 40% în sondaje. Cu cine s-ar face alianță, cu AUR sau cu PSD? Ambele formațiuni au deja acorduri interne de a nu forma alianțe pentru colaborare cu celelalte partide” a declarat Lia Olguța Vasilescu.
„Pentru a guverna, este nevoie de parteneri de încredere”
Întrebată dacă PSD ar colabora cu AUR în cazul unor rezultate favorabile pentru ambele formațiuni după potențiale alegeri anticipate, Lia Olguța Vasilescu a spus:
„Este dificil să spun acum dacă un partener de guvernare trebuie să fie extrem de serios și de încredere, iar promisiunile să fie respectate” a precizat Lia Olguța Vasilescu.
De ce suscită interesul discuțiile despre alegeri anticipate?
Subiectul alegerilor anticipate a fost intens analizat în spațiul public recent, pe fondul crizei politice generate de căderea guvernului și lipsa formării unui nou Executiv.
Recent, Eugen Tomac a afirmat că alegerile anticipate sunt „prea riscante” pentru țară, opinând că este mai prudent ca partidele să ajungă la un compromis, având în vedere constrângerile economice și riscul de a pierde fondurile europene din PNRR, generat de incapacitatea de a adopta legile necesare reformelor până la termenul limită.
Cu toate acestea, există și susținători ai demersului. Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, consideră că alegerile anticipate pot fi o soluție dacă blocajul actual nu poate fi depășit, menționând posibilitatea ca acestea să aibă loc din toamnă.
Totodată, Mureșan ar putea fi o propunere a PNL pentru funcția de premier. În prezent, partidul trebuie să ia o decizie internă, iar dacă negocierile pentru formarea unui guvern funcțional îi vor indica o altă direcție, va renunța la această candidatură.
Conform Constituției, alegerile anticipate pot fi declanșate dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestire și nu acordă votul de încredere pentru noul guvern în decurs de 60 de zile de la prima cerere.
Prima solicitare de învestire respinsă a fost cea pentru Guvernul Veștea, respins în Parlament pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi din cele 233 necesare.
