De ce România și Bulgaria achiziționează aceeași corvete de la același producător, Bulgaria plătind cu 340 milioane de euro mai puțin

romania-si-bulgaria-cumpara-aceleasi-corvete-de-la-acelasi-producator-bulgarii-dau-mai-putin-cu-340-de-milioane-de-euro-care-este-explicatia-romania-si-bulgaria-cumpara-aceleasi-corvete-de-la-acelasi-producator.-bulgarii-dau-mai-putin-cu-340-de-milioane romania-si-bulgaria-cumpara-aceleasi-corvete-de-la-acelasi-producator-bulgarii-dau-mai-putin-cu-340-de-milioane-de-euro-care-este-explicatia-romania-si-bulgaria-cumpara-aceleasi-corvete-de-la-acelasi-producator.-bulgarii-dau-mai-putin-cu-340-de-milioane
România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane de euro. Care este explicația România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane

Atragerea în dotarea Armatei Române a două noi corvete ușoare a generat un paradox financiar aparent inexplicabil la prima vedere. România și Bulgaria achiziționează nave similare, construite de același grup industrial german, Rheinmetall/NVL. Cu toate acestea, programul naval românesc prezintă o diferență de aproximativ 340 de milioane de euro în costuri.

Rapoartele oficiale, contractele și comunicatele producătorului indică faptul că această diferență semnificativă de preț nu derivă din încercarea vecinilor bulgari de a negocia tarife mai favorabile decât ale noastre. Costul mai mare plătit de România pentru aceleași tipuri de nave se datorează alegerilor privind echipamentele de pe corvete și utilizării fondurilor din bugetul Apărării pentru compensarea deficitului financiar din industria navală internă.

Advertisement

Diferențele dintre cele două programe militare în documentele oficiale

Pentru a înțelege de ce bulgarii plătesc mai puțin decât noi, este necesară compararea celor două programe de înzestrare militară.

Pentru România, conform Mecanismului SAFE, sunt încheiate contracte cu Rheinmetall/NVL în valoare de 920 de milioane de euro (fără TVA).

Acești bani acoperă achiziția a patru nave: două de patrulare maritimă și două de intervenție pentru scafandri. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) către Parlament, doar cele două nave de patrulare costă aproximativ 836 de milioane de euro, iar corvetele urmau să fie realizate în țară.

Programul bulgar (MMPV 90) inițial prevedea un buget de circa 420 de milioane de euro pentru două platforme navale, fără armament și muniție, iar costul final al achiziției a ajuns la aproximativ 500 de milioane de euro, incluzând logistică și echipament de bază.

Bulgaria plătește mai puțin pentru corvete prin fragmentarea achiziției în multiple contracte

Analiza documentelor oficiale relevă că această diferență de sume de sute de milioane de euro rezultă din trei factori principali, decizia politică și structura financiară influențând semnificativ costurile.

Primul este abordarea statului bulgar. Bulgaria a optat pentru o strategie de contracte fragmentate pentru a menține aparent costurile inițiale la un nivel scăzut. Deși bugetul estimat de guvernul bulgar a fost de 500 de milioane de euro, a fost aprobat un proiect separat în valoare de aproape 100 de milioane de euro.

Această finanțare suplimentară se destinează sistemelor avansate de război electronic și capabilităților antisubmarin. În esență, dacă se ia în calcul costul navei de bază, armamentului și sistemelor electronice suplimentare, prețul real al programului bulgar este mult mai apropiat de cel al României.

Echiparea avansată a navelor. România achiziționează corvete operaționale încă din prima zi

Al doilea aspect important constă în selecția tehnologiei militare de ultimă oră pentru dotarea corvetelor încă de la început. Oferta NVL/Rheinmetall a fost acceptată de MApN pentru că oferă o soluție integrată: sistem radar de conducere a focului, sonar de corp, sistem de management al luptei complet funcțional, armament de precizie și rachete moderne. Astfel, România achiziționează nave gata de luptă, în timp ce Bulgaria le echipează treptat, după cumpărare.

Consolidarea Șantierului Naval Mangalia din bugetul apărării prin programul SAFE

Diferența principală dintre costurile plătite de România și cele ale Bulgariei este legată de salvarea Șantierului Naval Mangalia.

Programul european SAFE, utilizat de România, oferă credite cu dobândă redusă pentru proiecte militare. O parte din acest credit este direcționat către plata datoriilor istorice ale Șantierului Naval Mangalia.

Conform planului preliminar de creanțe și de reorganizare, Șantierul Naval Mangalia are datorii totale de aproximativ 1,05–1,08 miliarde de lei (circa 207–213 milioane de euro), plus datorii curente de peste 160 de milioane de lei după intrarea în procedură de insolvență.

Statul român utilizează contractul de aproape un miliard de euro cu Rheinmetall pentru a acoperi aceste datorii, asigurând salvarea șantierului de la faliment și transformarea lui într-un segment valoros pentru apărare.

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fiți la curent cu cele mai importante știri

Apăsând butonul Abonare, confirmați că ați citit și sunteți de acord cu Politica noastră de confidențialitate și Termenii de utilizare
Advertisement