Decizia Ucrainei de a se retrage din Convenția de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor antipersonal, este motivată de agresiunea continuă din partea Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev afirmă că acțiunea Rusiei a determinat țări precum statele baltice, Polonia și Finlanda să renunțe la acord.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret care pune în aplicare hotărârea Consiliului Național de Securitate și Apărare. Acest act reflectă necesitatea de a proteja integritatea teritorială și suveranitatea ucraineană în contextul agresiunii ruse.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Ucraina este obligată să ia această măsură din cauza situației militare actuale. Rusia, care nu este parte la Convenția de la Ottawa, folosește activ mine împotriva forțelor militare și a civililor ucraineni, neglijând obligațiile internaționale. 
Ministerul Afacerilor Externe subliniază că deteriorarea securității regionale a devenit evidentă de când Ucraina și alte state au aderat la Convenția de la Ottawa. Agresiunea rusă a determinat mai multe state – Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și Finlanda – să se retragă din acord, adoptând o poziție comună.
Ucraina – ultima republică ex-URSS cu o constituție proprie
Un articol publicat pe un site ucrainean analizează istoria constituției țării, la 29 de ani de la adoptarea ei. Articolul detaliază aspecte esențiale, inclusiv faptul că Ucraina a fost ultima republică post-sovietică care a adoptat o nouă constituție la 5 ani după declararea independenței. În perioada respectivă, Ucraina a funcționat pe baza Constituției RSS Ucrainene, fiind complementat de un acord temporar intre președinte și Parlament.
Sesiunea parlamentară pentru adoptarea Constituției a durat 24 de ore, iar un exemplar a fost dus pe Muntele Hoverla, cel mai înalt vârf din Ucraina. Articolul mai menționează tentativa de a transporta copia constituției până la Polul Nord.
Papucul soldatului rus și suveranitatea Republicii Moldova
Un editorial din Ziarul de Gardă analizează evenimentele recente, evidențiind semnificația istorică a unor date importante pentru Republica Moldova. Editorialul subliniază semnificațiile istorice ale unor zile specifice, precum ziua primului mare val de deportări sovietice, Ziua Mondială a Refugiaților, Ziua Suveranității, și ocupația Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică.
Autorul editorialului evidențiază impactul istoric asupra societății, subliniind dezbaterile aprinse legate de trecut, de manipulări și de necesitatea clarificării adevărului.
Editorialistul descrie soldatul rus modern ca pe o figură periculoasă din toate punctele de vedere. Acesta este considerat o victimă a regimului său, fiind capabil doar de acte de violență și distructivitate. Este prezentat ca un individ lipsit de respect pentru viața umană, indiferent de naționalitate, care comite acte de violență, furturi și îmbogățire prin mijloace ilegale.
Autorul editorialului apreciază că este periculos soldatul rus din cauza naturii sale distructive, chiar dacă este prezentat ca o victimă a sistemului.
Decetarea părinților unor protestatari georgieni
Informații referitoare la decesul părinților unor protestatari georgieni arestați, în contextul protestelor antiguvernamentale, au apărut în presa georgiană.
Unul dintre părinții arestaților, implicat în demonstrații pro-europene, a decedat în urma protestelor. Acesta a organizat demonstrații ținând banner cu fotografia fiului său, cerând eliberarea acestuia. Fiul este acuzat de acte de violență în timpul protestelor, riscând pedeapsă cu închisoarea intre 4 și 6 ani.
Articolul menționează și cazul altor deținuți care și-au pierdut părinții, și care au încercat să participe la înmormântări, dar care nu au avut permisiunea autorităților, sau care și-au pierdut părinții într-o zi de sărbătoare legală, declarându-se nevinovați.
