În perioada 17-19 iulie 2025, Lenovo a organizat la Iași o serie de prezentări dedicate viziunii sale globale asupra inteligenței artificiale și lansării de noi produse, în contextul colaborării tehnologice cu turneul de tenis WTA 250 (Iași Open).
În cadrul evenimentului, prezentarea „AI: Unde ne îndreptăm? Lenovo AI Hibrid”, susținută de Valerio Rizzo, Lider Tehnic EMEA AI la Lenovo, a conturat direcțiile viitorului infrastructurii IT în contextul adoptării rapide a inteligenței artificiale. Cu o pregătire neobișnuită pentru industrie, un doctorat în neuroștiințe, experiență în analiza semnalelor cerebrale și opt ani la Lenovo, Rizzo consideră evoluția AI nu doar ca un avans tehnologic, ci ca o transformare fundamentală.
Prima observație a lui Valerio este că nimeni nu știe cu exactitate direcția pe care o ia inteligența artificială. Chiar și cei care lucrează zilnic la dezvoltarea ei. „Există un studiu realizat de sute de cercetători, condus de cineva de la OpenAI, cunoscuți pentru ChatGPT, și ghici ce? Nu pot prezice ce se va întâmpla după 2027. E o mare întrebare.”
De la procesoare la plăci grafice și dincolo…
O altă observație crucială a italianului este că, în ultimii ani, am trecut de la calculul bazat pe procesoare centrale (CPU) la cel pe plăci grafice (GPU). Totuși, transformarea continuă. În prezent, inteligența artificială schimbă însăși natura algoritmilor utilizați, mai ales în domenii precum simularea legilor fizicii sau dinamica coliziunilor, preluând complet rolul pe care îl avea inițial calculul de înaltă performanță (HPC). Așa cum remarca profesorul Torsten Hoefler în 2023: „AI înghite HPC – Atacul nucleelor tensoriale ucigașe”.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea și executarea modelelor de inteligență artificială este motivul principal pentru care sunt construite centrele HPC, consumând cea mai mare parte a resurselor de procesare. Astfel, AI nu mai este doar un utilizator al infrastructurii, ci chiar motorul care îi dictează evoluția.
Trei tendințe care schimbă totul
- Modelele lingvistice mari (LLM-uri) își extind aria de aplicare și devin „transformări” – LLM-urile nu sunt doar modele de limbaj. Pot prelucra video, imagini, audio, transformând orice tip de informație în „token-uri” pe care le înțeleg. De exemplu, Google Veo 3 poate genera video 4K cu text coerent. Aceasta înseamnă că AI nu mai are nevoie să i se explice legile fizicii; le învață singur, pixel cu pixel. Și acest lucru deschide calea către ceva vast și probabil periculos, un AI care poate simula lumea reală fără să înțeleagă teoretic cum funcționează.
- Agenții AI – agenții AI sunt colaboratori digitali capabili să rezolve sarcini, nu doar să răspundă la întrebări. „Imaginează-ți un colaborator care nu doarme niciodată, nu se plictisește niciodată și își amintește tot ce s-a întâmplat în ultimii ani”, spune Rizzo. „Asta e un agent AI”. Este ca și cum ChatGPT ar ieși din browser și ar începe să îți rezolve sarcinile în orice aplicație de pe computer, lucrând neîncetat.
- Protocolul de context al modelului (MCP) și agent-to-agent (A2A) – cele mai radicale tendințe sunt protocoalele MCP și A2A, tehnologii care vor rescrie complet economia software-ului. MCP este ca un „adaptor USB-C pentru agenții AI”, un standard care permite agenților să comunice cu orice software fără a fi programați special pentru aceasta. A2A permite agenților să colaboreze pentru a rezolva probleme. Îi spui unui agent ce vrei, iar acesta comunică cu alți agenți specialiști până când rezolvă totul. „Următorul nivel de evoluție al software-ului va avea o interfață în limbaj natural”, explică Rizzo. „Vei vorbi cu agenții, le vei spune ce vrei de la software, iar ei vor face treaba”.
Valerio Rizzo a citat și CEO-ul NVIDIA, Jensen Huang, care a spus: „Software-ul înghite lumea, dar AI-ul va înghiți software-ul”. Ce înseamnă asta? Toate aplicațiile pe care le cunoști (Word, Excel, Facebook, Instagram) vor deveni invizibile. Vei avea un agent AI care le va folosi în locul tău, fără a mai trebuii să intri în interfața lor.
Una dintre cele mai importante observații ale lui Rizzo este că viitorul nu va fi unul pur cloud (pe serverele companiilor). Va fi hibrid, o combinație de cloud și de computere personale. Este logic: nu vrei să treacă toate secretele tale prin internet, dar pentru anumite calcule complexe ai nevoie de supercomputere.
Lenovo construiește „fabricile AI” ale viitorului
Aici intervine strategia Lenovo. Compania nu se limitează la producerea de laptopuri și servere. Dorința lor este de a construi întreaga infrastructură pentru lumea AI. „Toate centrele de date din lume, foarte probabil, vor deveni ‘fabrici AI’ în viitor”, spune Rizzo. „Dacă software-ul este utilizat de agenții AI, trebuie să existe o infrastructură pentru a găzdui și a executa acești agenți”.
Strategia Lenovo „Avantaj AI Hibrid” funcționează pe patru nivele: de la hardware-ul fizic (căști cu AI până la supercomputere) la „rețete” complete pentru construirea sistemelor AI, apoi un ecosistem de peste 60 de parteneri specializați și, în final, servicii complete de consultanță. Prin programul „Inovatorii AI”, compania oferă 165 de soluții la cheie pentru toate industriile, de la detectarea fraudelor în bănci la diagnostice medicale în spitale și optimizarea producției în fabrici.
Lenovo a oferit și exemple practice de aplicații tehnologice: au ajutat echipele NASCAR să câștige curse prin analiza în timp real a realimentării, au creat agenți digitali și sisteme inteligente de monitorizare a mulțimilor pentru Formula 1, și lucrează cu FIFA pentru a revoluționa arbitrajul video utilizând tehnologia „3D Gaussian Splatting” care reconstruiește scene 3D din imagini 2D.
Lenovo investește și în durabilitate cu sistemul „Neptune” care răcește serverele cu apă potabilă și reutilizează căldura pentru încălzirea clădirilor.
…
…
