O mașină Maserati a fost abandonată de un milionar la sediul companiei în 1962, nefiind utilizată de atunci. Aspectul ei a stârnit interesul publicului.
În 1961, Maserati a lansat modelul 3500 GT Berlinetta. Un exemplar a ajuns la fostul mare pilot de Formula 1, Juan Manuel Fangio, și acum se află într-o stare deplorabilă.
Cum arată mașina Maserati abandonată de un celebru pilot acum aproape șase decenii la sediul constructorului
De obicei, o astfel de mașină ar fi fost îngrijită cu meticulozitate de un milionar. Însă destinul a avut o întorsătură neașteptată. Mașina era destinată lui Juan Manuel Fangio, de cinci ori campion mondial la Formula 1, și o folosea în timpul vizitelor sale frecvente în Italia. 
În timpul a cinci ani, Maserati a fost vehiculul său preferat în timpul deplasărilor prin Europa. Era o mașină puternică și elegantă, dar fostul campion nu o considera ca pe un simbol al statutului, ci ca pe un instrument, un simplu mijloc de transport.
Pilotul argentinian și-a asumat un rol natural: testarea mașinii, identificarea potențialelor probleme… și trimiterea feedback-ului către producător.
Starea actuală a autovehiculului poate fi descrisă într-un singur cuvânt: intactă. Nu în sensul de nouă, ci pentru că nu a fost niciodată atinsă semnificativ de când Fangio a lăsat-o la Maserati. Nu a fost demontată, nu a fost reparată sau vopsită. Nimic nu a fost reparat.
Fangio a fost rugat să conducă mașina cu multă atenție, aşa cum făcea când era pilot oficial
Modelul 3500 GT a fost un pariu important pentru Maserati în piața automobilelor sportive, aşa cum se menţionează şi în sursele specializte.
Modelul 3500 GT, cu un șasiu robust, un motor derivat din curse și un design elegant, oferea performanțe remarcabile. Dispunea de 235 CP, frâne cu disc, 5 trepte de viteză și o eleganță incontestabilă. Nu a fost concepută pentru coperțile revistelor de motorsport, ci pentru deplasări lungi, luxoase și confortabile.
Această abordare corespundea perfect stilului lui Fangio, retras din Formula 1 la acea vreme, dar cu o relație puternică cu prestigiosul constructor italian.
Și așa a fost. Documentele din arhiva mașinii conțin scrisori ale lui Fangio către departamentul de inginerie, cu observații despre ambreiaj, direcție și răspunsul motorului. Uneori, el venea cu sugestii pentru îmbunătățiri. Mașina a jucat astfel un rol important în testarea și dezvoltarea propriului model.
Livrarea mașinii a fost autorizată de Maserati abia în 1981
În 1966, Fangio a parcat mașina la sediul Maserati. Nu a mai ridicat-o niciodată. Timp de trei ani, nu s-a ocupat de ea. În 1969, a trimis o scrisoare de scuze și intenționat să o recupereze în curând, lucru care n-a avut loc.
Au trecut încă zece ani. În 1979, Fangio a autorizat doi prieteni să o recupereze. Unul dintre ei era Guerino Bertocchi, o legendă a mărcii, fost pilot și șef tester. Celălalt era un colecționar privat care o deține și astăzi.
Maserati s-a opus inițial, recunoscând importanța mașinii personale a lui Fangio. Cererea a rămas în așteptare timp de doi ani. În 1981, Alejandro De Tomaso, șeful Maserati, a autorizat livrarea.
Când Bertocchi și actualul proprietar au preluat mașina, aceasta era deja deteriorată. Cu toate acestea, Maserati a oferit piese de schimb ca și compensație pentru întârzierea livrării.
La scurt timp, Bertocchi a decedat. Mașina a fost depozitată în colecția privată a celui de-al doilea prieten, fiind neutilizată și neatinsă până în prezent.
Mașina a fost scoasă la vânzare în 2019, fără succes
Mașina se află în aceeași stare în care a fost returnată de Maserati în 1981. Culoarea gri a caroseriei reflectă trecerea timpului și intemperiile. Interiorul roșu este, de asemenea, îmbătrânit, iar motorul nu a mai fost pornit de când Fangio a oprit-o ultima dată.
Ceea ce distinge acest Maserati sunt documentele detaliate care îl însoțesc. Scrisorile lui Fangio, observatiile sale, răspunsurile tehnicienilor, și corespondența referitoare la inactivitatea mașinii din anii 1980.
Toate acestea fac parte din arhiva istorică care însoțește mașina. Acestei arhive i se alătură o colecție importantă de piese originale.
Necesită evident o restaurare completă. Și, norocul este că punctul de plecare este bun, fiind aproape gata de restaurare.
Mașina a fost pusă în vânzare în 2019, cu o estimare de 475.000-540.000 de euro. Dar cea mai mare ofertă a fost de 400.000 de euro, mașina rămânând nevândută.
Acum, proprietarul o oferă, fără licență, pentru 210.000 de euro. Aceeași sumă cu care poate fi procurată o mașină 3500 GT în stare impecabilă, dar fără o asemenea istorie.
Oricine va achiziționa mașina nu va căuta profituri rapide. Este mai degrabă un fragment de istorie, bine documentat, captivant prin tăcerea sa.
