Cristian Socol despre proiectul de țară România 2040 și elementele propuse de stânga românească

Justific provocarea anteriorului proiect de țară (Strategia Snagov) în beneficiul aderării României la Uniunea Europeană. Propun 20 de teme strategice economice și sociale pentru integrarea în acest Plan național.

România pare să nu realizeze că lumea se reconfigurează în prezent din punct de vedere economic, tehnologic, militar și geopolitic. Perioada până în circa 2030 va fi marcată de incertitudine și conflicte, asociate cu ciocnirea de hiper-cicluri Kondratieff. Marile puteri încearcă să se poziționeze optim pentru următorii 50-60 ani. Este necesară solidaritatea, activismul, o strategie clară și poziții bine argumentate. Este nevoie de un Proiect de țară realizat cu viziune.

Strategia România 2040 trebuie să fie un document de consens național, ce include obiective pe termen lung, direcții pentru dezvoltarea socio-economică și setul de politici publice alternative de implementat. Cinci ținte principale până în 2040: depășirea mediei PIB/locuitor a UE la paritatea puterii de cumpărare; aderarea la Zona Euro până în 2035; poziția ca a opta economie a UE (din punct de vedere al PIB la PPP); poziționarea ca lider regional în Europa de Sud-Est și în Top 30 mondial pentru competitivitate și dezvoltare umană; plasarea în Top 30 mondial pentru indicatorii de dezvoltare umană (IDU, conform ONU); poziția în rândul țărilor dezvoltate din UE în indicatorii de dezvoltare durabilă și inovare în cercetare și dezvoltare (conform Comisiei Europene).

Advertisement

Prin Proiectul de țară 2040, România trebuie să depășească lipsa de viziune strategică actuală. În caz contrar, putem ajunge o țară prinsă în capcana venitului mediu, cu o societate polarizată intensiv și o economie stagnată. De aici, drumul spre periferia UE devine un pas scurt. Decidenții trebuie să lase deoparte orgoliile, încăpățânarea și sentimentul de omnipotență, și să asculte vocea cetățenilor.

Inițiativa Proiectului de țară România 2040 trebuie să fie un pas decisiv spre o viziune clară. Istoricul acestui demers a fost aderarea la Uniunea Europeană, conceput prin strategia de la Snagov, un proiect consensual la nivel politic, elaborat în colaborare cu Academia Română, Banca Națională a României și mediul academic. Obiectivul principal al Viziunii Snagov a fost aderarea României la UE în 2007, urmărind atingerea țintelor sectoriale și realizarea capitolelor negociate. Beneficiile aderării au fost semnificative: PIB-ul a crescut de aproape patru ori, creând peste 275.000 de locuri de muncă stabile, salariul mediu a crescut cu 127%, salariul minim de peste 5 ori, iar pensiile de peste 3 ori, reducând severitatea sărăciei. România a avut o convergență reală accelerată.

1. Zece teme fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Patriotism economic – dezvoltare prin productivitate și investiții, evitând austeritatea excesivă. Implementarea programării economice orientative. Renașterea industrială a României prin investiții și sprijin pentru industriile naționale strategice. Este nevoie de relansare industrială axată pe sectoare cu valoare adăugată ridicată și promovarea patriotismului economic. Indiferent de acționariat, companiile autohtone trebuie sprijinite prin programe guvernamentale pentru crearea de locuri de muncă bine plătite și pentru consolidarea poziției regionale. Măsuri precum credite fiscale, scheme de ajutor de stat, fonduri pentru inovare și parteneriate public-privat vor transforma România într-un hub industrial și tehnologic regional, bazat pe producție, export și inovare, conform Planului de Relansare Economică.

• Oprirea vânzării participațiilor la întreprinderile strategice profitabile din România. Protejarea managementului competent și reglementărilor corespunzătoare, pentru a concura pe plan regional. România nu trebuie să vândă „comoara CASE” ci să sprijine campionii industriali locali.

• Reforma bugetară inteligentă – raționalizarea cheltuielilor publice și prioritizarea investițiilor de impact strategic. Analize de impact și indicatori de performanță pentru alocarea resurselor. Eliminarea risipei și standardizarea costurilor, eficientizarea achizițiilor publice și implementarea contractelor de performanță.

• Consolidare fiscală cu accent pe creșterea veniturilor din combaterea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare. Digitalizarea completă a ANAF și reforme administrative pentru colectarea eficientă a taxelor. Scopul: creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB cu 5 puncte procentuale în prima etapă, pentru atingerea media Europeană, și ulterior alinierea la standardele UE.

• Echitate socială și fiscală – introducerea impozitării progresive și globalizarea veniturilor, pentru ca cei cu venituri mari să contribuie mai mult, fără afectarea clasei de mijloc și a celor cu venituri mici. Astfel se vor reduce inegalitățile și se vor crește resursele bugetare.

• Reducerea decalajelor regionale prin investiții în infrastructură, extinderea rețelei rutiere rapide și utilizarea eficientă a fondurilor europene. Mobilizarea a peste 150 miliarde euro pentru dezvoltare în următorii 5 ani, pentru infrastructură, locuințe și crearea de oportunități economice naționale.

• Promovarea alimentației sănătoase din ferme locale – dezvoltare rurală și securitate alimentară. Creșterea productivității agricole, extinderea suprafeței irigate, sprijin pentru fermieri și reducerea dependenței de importuri. Investiții de peste 21 miliarde euro și susținerea micilor producători pentru stabilitatea prețurilor și păstrarea tradițiilor agricole.

• Relansare economică prin sprijin pentru investițiile strategice. Programarea sprijinului pentru IMM-uri și antreprenoriatul inovator, cu granturi, facilități fiscale și garantii de stat pentru stimularea producției locale și pătrunderea pe piețe externe.

• Construirea unui stat eficient, activ și responsabil, ce își mărește influența diplomatică. Consolidarea agențiilor de reglementare, reducerea birocrației, modernizarea administrației și introducerea unor criterii de performanță pentru funcționari, precum și racordarea salarială la rezultate.

• Digitalizarea economiei și a serviciilor publice, implementarea serviciilor de e-guvernare și conectarea comunităților la platforme digitale moderne, pentru o administrare mai eficientă și un sector IT&T din ce în ce mai performant.

• Asigurarea unui sistem energetic ieftin și durabil – tranziție verde echilibrată și securitate energetică. Investiții în energie regenerabilă (solar, eolian, hidro, hidrogen), extinderea capacităților de producție și valorificarea resurselor interne, pentru reducerea costurilor și dependenței. Măsuri compensatorii pentru comunitățile și muncitorii afectați de decarbonare.

4. Zece teme sociale fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Reîntoarcerea la clasele muncitoare – evitarea poverii fiscale asupra românilor cu venituri mici și medii. Creșterea nivelului de trai și a veniturilor (salarii și pensii) până la standarde europene. Obiectiv: aproximativ media Europeană în consum și salarii în 5-10 ani, protejând vulnerabilii și consolidând clasa de mijloc.

• Îmbunătățirea protecției sociale și reducerea sărăciei extreme. Reconstruirea plasamentului social pentru cei defavorizați, creșterea ajutoarelor și a programelor de incluziune activă, sprijin pentru persoanele cu dizabilități și minorități.

• Sănătate publică de calitate pentru toți. Finalizarea proiectelor spitalicești, extindere a rețelei de centre medicale în zonele rurale, dotarea cabinetelor și facilitarea accesului universal, cu alocări bugetare și fonduri europene sustenabile.

• O educație de calitate și oportunități egale pentru elevi. Reducerea abandonului școlar, digitalizarea infrastructurii educaționale, promovarea programelor de suport și construirea de unități moderne în zone izolate.

• Sprijin pentru familie și promovarea natalității în contextul declinului demografic. Politici pro-natalitate și valorificarea tradițiilor familiale.

• Consolidarea identității naționale și valorilor patriotice. Reînvierea mândriei naționale prin educație și evenimente culturale, promovarea patrimoniului și a simbolurilor naționale într-un mod modern și incluziv, fără izolaționism.

• Conservarea patrimoniului cultural și religios. Sprijin pentru biserici, tradiții, obiceiuri și meșteșuguri locale, promovarea turismului cultural și gastronomic din zonele tradiționale.

• Protejarea tinerilor și reducerea migrației. Crearea de oportunități interne atractive, programe pentru reîntoarcerea tinerilor, sprijin pentru absolvenți și facilități pentru credite și locuințe.

• Locuințe accesibile pentru tineri și categorii vulnerabile. Program de locuințe sociale, extinderea rețelelor de utilități în zonele defavorizate.

• Transparență, integritate și eficiență în administrație. Reconstruirea încrederii publice, respectarea statului de drept, promovarea guvernanței deschise, lupta contra corupției și clientelismului.

Sunt 20 de propuneri strategice pentru dezvoltarea socio-economică a României. O platformă de la care poate porni un Proiect național de țară până în 2040, ghidând drumul spre aderarea deplină și valorile democratice ale țărilor dezvoltate. În lipsa altor alternative, această viziune devine esențială.