Un procent neașteptat de ridicat dintre candidații înscriși pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminat în prima etapă a procesului.
Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, majoritatea invocând același motiv: neconformitatea cu art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023.
Întrebări privind caracterul competitiv al procedurii
Acest articol tratează obligația ca persoanele care candidează pentru pozițiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în entități cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrație publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi de stat”. 
Analiza rezultatelor indică faptul că acest criteriu a fost aplicat foarte restrictiv, fiind considerați eligibili doar cei care au condus direct întreprinderi publice — companii de stat sau municipale.
Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în sectorul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși legislația menționează explicit ambele sectoare.
Rezultatul a fost că doar patru candidați au fost declarați acceptabili, ridicând întrebări cu privire la caracterul competitiv al procesului și modul în care România aplică principiile de guvernanță corporativă asumate prin PNRR și aderarea la OCDE.
„Când 9 din 10 candidați sunt respinși din cauza aceluiași criteriu, problema nu ține de calificările candidaților, ci de interpretarea cerinței”
Standardele OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, accentuează necesitatea diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din sectorul privat, pentru a introduce practici de eficiență, transparență și performanță în sectorul public.
„Consiliile și conducerile întreprinderilor de stat ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în mediul privat, pentru a oferi o perspectivă obiectivă și orientată spre rezultate”, indică Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021).
Aplicarea extrem de restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contravine acestui principiu și poate bloca scopul fundamental al AMEPIP: profesionalizarea și depolitizarea conducerii întreprinderilor de stat.
Conform unor surse administrative, procentul neobișnuit de mare de respingeri poate conduce la reluarea etapei inițiale a selecției sau chiar la anularea întregii proceduri, deoarece un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare discriminatorie și lipsă de proporționalitate.
„Când 9 din 10 candidați sunt respinși pentru același criteriu, problema nu ține de competențele candidaților, ci de modul în care este interpretată regula”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție.
Posibilitatea reluării procedurii
De asemenea, o astfel de selecție formală poate atrage observații din partea Comisiei Europene, deoarece jalonul PNRR pentru operaționalizarea AMEPIP necesită un proces deschis, competitiv și aliniat la standardele internaționale.
Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificări privind aplicarea criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 referitor la guvernanța corporativă a entităților de stat.
Dacă Secretariatul General al Guvernului va considera că legislația a fost interpretată neunitar, procedura poate fi reluată, iar dosarele respinse pot fi reconsiderate.
Până la o decizie finală, cazul AMEPIP pune sub semnul întrebării: Cum poate România avansa în profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină de la început 90% dintre specialiști?
Autori recomanda:
- Ministrul Economiei a anunțat că a sesizat autoritățile competente cu privire la numirea conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație.
