De câțiva ani, un proiect de anvergură mai veche, Coridorul de Mijloc, a recâștigat interesul în Europa de Est, fiind perceput ca o alternativă esențială pentru o rută comercială stabilă, în contextul agravării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al conflictului dintre Rusia și Ucraina. Perturbațiile în traficul global pe rutele tradiționale au evidențiat necesitatea unei alternative regionale care să reducă dependența de gazul rusesc. În prezent, oficialii români, inclusiv ministrul de Externe Oana Țoiu, au reluat discuțiile diplomatice cu Turkmenistanul pentru formarea unui parteneriat strategic. Însă, experții subliniază faptul că, din cauza unor probleme structurale și a lipsei unei viziuni pe termen lung, România are șanse reduse de a fi integrată în acest proiect, având ca favorite alte două state vecine și, în special, Turcia, care se afirmă tot mai tare ca lider economic regional.
România are potențialul de a deveni mai independentă energetic, de a contribui la securitatea energetică regională și de a servi ca punct de tranzit pentru gazele și energia provenită din Marea Caspică, prin intermediul proiectului denumit Coridorul de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică.
2022 – România reia dialogurile cu Turkmenistan, Georgia și Azerbaidjanul, cu sprijinul Uniunii Europene
Interesul pentru acest proiect de amploare, inițiat oficial încă din 2011, a fost reactivat în 2022, odată cu invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, autoritățile române au anunțat reluarea negocierilor pentru un proiect de importanță strategică, dezvoltat inițial în 2011, între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijin european. În cadrul acestui efort, oficiali de stat, miniștri, reprezentanți ai Uniunii Europene și ai statelor implicate susțin activ această inițiativă. Coridorul de Mijloc ar facilita nu doar transportul de energie și marfă din bazinul Mării Caspice spre Europa, ci și diversificarea rutelor de aprovizionare.
Beneficiile majore pentru România ale Coridorului de Mijloc
Pentru România, acordul reprezintă oportunitatea de a-și extinde rolul în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră poate deveni un punct de intrare pentru mărfuri din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte state din bazinul Caspic, favorizând conectivitatea regională.
Fluxul de schimburi comerciale va stimula creșterea economică în sectorul maritim, în industrie logistică și în serviciile conexe. Creșterea gradului de conectivitate susține strategia națională de poziționare ca actor-cheie în infrastructura europeană de transport și logistică. Colaborarea în acest domeniu poate declanșa dezvoltarea unor parteneriate reciproc avantajoase, contribuind la prosperitatea în întreaga Eurasie.
Odată cu avansarea în implementare, se anticipează că proiectul va influența evoluțiile în comerț, infrastructură și cooperare regională, stabilind un precedent pentru integrarea în cadrul regiuniilor extinse ale Mării Caspice și Mării Negre.
2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră la Constanța
Pe 7 aprilie 2023, la Constanța, s-a desfășurat Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, organizat de Ambasada Kazahstanului în România și organizația operatorilor Portului Constanța, reunind principalii operatori din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România.
La eveniment au participat peste 70 de companii, porturi și operatori feroviari din statele implicate, precum și reprezentanți diplomatici, consolidând angajamentul pentru dezvoltarea rutei maritime și terestre între Marea Caspică și Marea Neagră.
- Într-un context de consolidare a conectivității regionale, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să semneze, în acest an la București, un acord interguvernamental care oficializează ruta de transport „Marea Caspică – Marea Neagră”.
Portul Baku, Azerbaidjan, reprezintă unul dintre pilonii esențiali ai Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com
Semnarea conexiunii Marea Caspică – Marea Neagră la București în 2024
Inițiativa își propune să simplifice și să optimizeze circulația mărfurilor între cele două mari, consolidând legăturile economice și logistice între aceste regiuni și piețele europene. Crearea rutei de transport „Marea Caspică – Marea Neagră” reprezintă un pas major în cooperarea regională și integrarea economică între Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România, fiind un factor de creștere a competitivității și a stabilității regionale.
Utilizând avantajele geografice și investițiile în infrastructură, țările participante urmăresc să deblocheze noi oportunități economice, să stimuleze creșterea și să contribuie la stabilitatea regională durabilă.
Istoricul proiectelor energetice ale României: Nabucco, Coridorul Verde și Getica
Analizele indică faptul că Azerbaidjanul are de câștigat semnificativ din ruta „Marea Caspică – Marea Neagră”, iar România, deși beneficiară a unor inițiative, încă nu a reușit să semneze acordul de colaborare pentru Coridorul de Mijloc, în parte din cauza unei istorii de proiecte energetice care au eșuat (Nabucco, Coridorul Verde, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.), ceea ce reflectă complexitatea și dificultățile în realizarea unor astfel de țeluri transnaționale.
Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijloc, menționat de Călin Georgescu. Critici din partea presei generale
Proiectul propus de ministrul de Externe a fost susținut de Călin Georgescu, însă apoi criticat de presa de profil, care a asociat inițiativa cu proiecte megalomanice ale trecutului, precum cele ale lui Ceaușescu.
„România are poziția strategică de a fi la intersecția intereselor între Marea Neagră, Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta oferă avantaje geopolitice considerabile”, declară Georgescu într-un interviu, susținând potențialul geostrategic al proiectului.
Septembrie 2025 – Reluarea discuțiilor diplomatice despre Coridorul Caspic
Pe 22 septembrie 2025, Oana Țoiu, ministrul de Externe, a avut consultări de nivel înalt cu oficialii Azerbaidjanului, evidențiind importanța cooperării în domenii precum securitatea energetică și diversificarea economică, în contextul Coridorului de Mijloc.
”Jeyhun Bayramov, ministrul azero de Externe, și Oana Țoiu, au discutat despre extinderea colaborării regionale și despre proiectele strategice pentru consolidarea legăturilor dintre cele două state și beneficiile pentru infrastructura regională.”
Oana Țoiu a mai adăugat: „Voi promova un proiect mai extins, care va conecta România cu China, asigurând accesul acesteia în Marea Mediterană, reprezentând o strategie diplomatică globală.”
În contrast cu inițiativele anterioare, această abordare este apreciată și susținută mai larg în discursul public, însă expertul Mircea Coșea avertizează că șansele de concretizare rămân limitate din cauza unor probleme structurale și a lipsei angajamentului politic durabil din partea României.
Expertul Mircea Coșea: Proiectul, deși ambițios, este dificil de implementat în forma actuală
Sursă: Mircea Coșea / captură video Digi 24
„Deocamdată, nu am suficiente date pentru a fi optimist în privința fezabilității acestui proiect, care durează de mult timp. În teorie, este un proiect foarte valabil și benefic, dar implementarea sa se lovește de multiple obstacole. Independența energetică e un ideal, nu o realitate în momentul de față.” a declarat expertul pentru Gândul, continuând: „Progresul diplomatic și reluarea dialogurilor reprezintă un început. Însă, Capacitatea României de a fi integrată în astfel de proiecte majore rămâne îndoielnic.”
Trei criterii esențiale pentru integrarea României în Coridorul Caspic, pe care țara noastră nu le îndeplinește
Mircea Coșea a evidențiat vulnerabilitățile naționale:
- O strategie coerentă și pe termen lung în domeniul energetic lipsește complet. România nu deține planuri clare privind resursele energetice și nu a reușit să acceseze proiectele de gaz de pe Marea Neagră.
- Necesitatea unor resurse financiare solide pentru susținerea proiectului este dificil de realizat în prezent, având în vedere condițiile economice ale țării.
- Logistica și infrastructura de transport trebuie să fie adaptate pentru a asigura un trafic eficient prin conducte sau alte modalități, dar acestea nu sunt încă suficient dezvoltate.
Pe ansamblu, expertul afirmă că, din cauza acestor piedici, România are șanse mici de a deveni parte integrantă în Coridorul de Mijloc, chiar dacă proiectul poate fi foarte promițător în teorie.
„România nu are o strategie energetică clar formulată, iar gestionarea actuală este doar reactivă și improvizată”
- Aceasta reprezintă o barieră majoră în participarea țării la proiecte regionale de amploare.
- Deși un debut pozitiv e de salutat, fără planuri strategice concrete, dezvoltarea sustenabilă și beneficiile reale rămân incerte.
Este nevoie de viziune pe termen lung și de o orientare coerentă în politicile energetice pentru ca România să devină un jucător relevant pe acest segment.
„Nu trebuie să ne facem iluzii în privința eficienței actualelor politici energetice naționale; ele sunt mai degrabă reactivi și improvisate. România trebuie să aibă o strategie clară pentru a-și asigura un rol activ în colaborările regionale fundamentale.”
