România se pregătește să înceapă noul an cu o inflație record, o creștere economică timidă și o presiune crescândă asupra consumului, în timp ce Banca Națională a României (BNR) trebuie să gestioneze cu dificultate politica monetară. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne statul cu cele mai ridicate creșteri de prețuri și o inflație de 8,6%, conform datelor Eurostat.
România devine lider la inflație în Europa în 2026
Date Eurostat
Luna trecută, țările cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia cu 1,1%. La polul opus se află România cu 8,6%, urmată de Estonia cu 4,7% și Croația cu 4,3%. Datele Institutului Național de Statistică (INS) oferă o situație similară, rata anuală a inflației în România a rămas stabilă la 9,8% în noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, bunurile nealimentare cu 10,73% și alimentele cu 7,46%. 
În noiembrie 2025, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a discutat despre evoluția inflației și a dobânzilor, afirmând că măsurile adoptate de guvernul Bolojan au determinat România să devină liderul european la nivelul prețurilor.
Primul impact inflaționist a avut loc la 1 iulie, când au fost eliminate plafonările tarifelor pentru energie electrică, cauzând o creștere medie de 61,6% a prețului pentru electricitate, contribuind cu aproximativ 2,3% la rata anuală a inflației.
Al doilea impact a fost în august, odată cu creșterea impozitelor și a cotelor TVA și accize, transmise în prețuri, impactul generând o creștere de circa 2%, cu urmări resimțite și în septembrie.
Pentru 2026, România va continua să fie afectată de problemele deja cunoscute. Măsurile fiscale anunțate sau implementate sunt așteptate să influențeze și mai mult economia, având un efect direct asupra nivelului de consum. În timp ce estimările anterioare ale BNR indicau o apropiere de ținta de 2% până la sfârșitul anului 2025, inflația din România rămâne cea mai mare din Europa.
„Rata anuală a inflației a crescut în trimestrul 3 – 2025 din cauza eliminării plafonelor pentru tarifele la energie electrică, creșterii TVA-ului și a accizelor”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
După perioade de creștere accentuată a piețelor financiare și evaluări ridicate ale acțiunilor, tot mai mulți investitori încep să-și pună întrebări cu privire la riscurile pentru 2026. Deși marile instituții bancare prevăd profituri consistente pe piețele bursiere, lista pericolelor include corecții ale sectorului de inteligență artificială, tensiuni geopolitice și probleme din zona creditului privat.
Piețele financiare păstrează o anumită calmă, deoarece investitorii se bazează pe sprijinul semnificativ al statelor. În ultimii ani, guvernele și-au demonstrat disponibilitatea de a investi masiv pentru a evita încetinirea economică și crize sociale.
Președintele Donald Trump a generat tensiuni geopolitice prin măsurile tarifare, dar și-a orientat rapid atenția către reducerile de taxe, care vor aduce beneficii gospodăriilor americane în începutul lui 2026. În Europa, Germania a anunțat un plan de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, iar statele din sud continuă să beneficieze de fonduri europene post-pandemie.
Investitorii își pierd încrederea în mediul economic
Investitorii români își diminuă încrederea în economia locală, iar sentimentul a rămas acut în ultimul trimestru din 2025, când 70% dintre aceștia afirmau că nu au perspectivă pozitivă pentru economia României.
Situația nu este surprinzătoare, având în vedere că țara noastră se confruntă cu o creștere lentă, deficite bugetare ridicate și o inflație extrem de ridicată. La nivel european, instabilitatea politică, deficitele bugetare și decalajele în inovare față de Statele Unite reprezintă vulnerabilități majore, iar pe piețele de capital, investitorii devin tot mai selectivi, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale.
Disciplină fiscală esențială pentru stabilitatea economică a României
Investitorii se confruntă cu un pericol major, inflația, care poate destabiliza întregul mecanism economic. Spre deosebire de alte probleme, inflația nu poate fi combatută prin stimulente, ci cheltuielile publice excesive și relaxarea monetară pot accelera creșterea prețurilor. Pentru România, riscul este accentuat, deoarece inflația rămâne peste media Uniunii Europene, iar BNR avertizează constant că presiunile inflaționiste sunt generate de măsurile fiscale exagerate și de deficitele bugetare uriașe.
Spre deosebire de economiile mai dezvoltate, țara noastră are un spațiu de manevră mult mai limitat pentru impulsuri fiscale, fără a pune în pericol cursul de schimb și costurile de finanțare. În același timp, economiile avansate pot susține creșterea prin cheltuieli și rate ale dobânzilor mai mici, în timp ce România riscă să ajungă la o inflație și mai mare și să aibă dobânzi ridicate.
SUGESTIA AUTORULUI:
Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, devenind dependente de importuri.” Economist: „Problema este de natură socială, nu de moralitate fiscală.” Efectul taxei Bolojan asupra sereelor, solarelor și silozurilor
Un nou semnal de alarmă din partea Comisiei Europene pentru guvernul Bolojan: 2026 va fi un an dificil pentru România, cu un deficit bugetar Menținut peste 6% din PIB
