Președintele României, Nicușor Dan, a oferit declarații după reuniunea de la Paris a membrilor „Coaliției de Voință”, unde liderii și reprezentanții mai multor state au abordat planul de pace pentru Ucraina și garanțiile de securitate pentru Kiev în cazul unui armistițiu cu Rusia. Summitul, la care au participat 35 de țări, a reprezentat, conform șefului statului român, un punct crucial în eforturile de stabilire a unui cadru credibil pentru stabilitatea post-conflict.
Nicușor Dan, declarații după reuniunea de la Paris
„Coaliția de Voință reunește statele care intenționează să sprijine Ucraina și să definească garanții de securitate pentru țară, odată ce pacea va fi restabilită”, a afirmat Nicușor Dan. El a evidențiat faptul că întâlnirea de la Paris a depășit stadiul discuțiilor generale, intrând în faza operațională.
„Astăzi am făcut un progres semnificativ. A fost aprobat un document public, adoptat de toate statele participante, iar în urma eforturilor echipelor tehnice – șefi de stat major și consilieri în securitate – s-a întocmit un document unificat, care nu este public”, a explicat Nicușor Dan.
Conform declarațiilor sale, documentul tehnic definește precis structura viitoarelor măsuri de garantare a securității.
„Acest document detaliază modul în care vor fi exercitate garanțiile de securitate și cine va coordona fiecare componentă a acestora. Coaliția funcționează de doi ani, iar președinții României care au participat au avut mandatul clar. Nu trimitem trupe în Ucraina, ci oferim suport logistic, programe de instruire pentru militari ucraineni în România sau în alte țări europene, și participăm la inițiative comune de dotare cu echipamente”, a mai declarat conducătorul statului român.
Mesajul indică o etapă maturizată a demersurilor diplomatice, în care principiile sunt sprijinite de mecanisme concrete de implementare.
„În cazul Venezuelei, a existat o declarație a Uniunii Europene, semnată de 26 din cele 27 de state membre, inclusiv România, foarte nuanțată. Aceasta reflectă poziția noastră. Referitor la Groenlanda, nu discutăm despre o inițiativă oficială a administrației americane, fiind vorba despre un teritoriu autonom, aflat sub umbrela NATO, astfel încât nu există o implicare directă”, a menționat Nicușor Dan la Paris.
Declarație de intenție pentru desfășurarea unei misiuni multinaționale în Ucraina
Simultan cu aceste concluzii, Parisul, Londra și Kievul au semnat o declarație de intenție pentru mobilizarea unei forțe multinaționale în Ucraina, după instaurarea unui armistițiu. Președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au stabilit cadrul inițial al acestei propuneri. Keir Starmer a specificat că semnarea documentului „deschide drumul spre un cadru legal pentru detașarea forțelor militare, pentru a asigura securitatea” teritoriului ucrainean, fiind prevăzută instalarea de „centre militare” în Ucraina.
De asemenea, Emmanuel Macron a anunțat că cele 35 de state din Coaliția de Voință au aprobat garanții de siguranță „puternice” pentru Ucraina.
„În urma eforturilor depuse în ultimele luni, am consolidat abordarea prin instituirea unor mecanisme de monitorizare a încetării focului, sub conducerea americană”, a spus liderul francez, „cu contribuția mai multor state dispuse să sprijine această inițiativă”.
Macron a evidențiat importanța strategică a acestor măsuri: „Garanțiile de securitate sunt esențiale pentru a preveni capitularea Ucrainei”.
Pozițiile participanților rămân însă diferite. Cancelarul german Friedrich Merz a menționat că trupe germane ar putea participa la aceste forțe multinaționale, dar în afara Ucrainei, în timp ce prim-ministrul italian Giorgia Meloni a exclus trimiterea de soldați italieni pe teren.
„Sprijinul Italiei pentru securitatea Ucrainei rămâne ferm, dar, în conformitate cu poziția guvernului, participarea trupelor italiene la acțiuni directe pe teren este exclusă”, a precizat reprezentantul guvernamental într-un comunicat oficial.
În această situație complexă, declarațiile lui Nicușor Dan subliniază contribuția României în efortul comun de construire a păcii, bazat pe garanții de securitate coerente, coordonate și credibile.
