Sectorul public a înregistrat o reducere vizibilă în primele luni ale guvernării conduse de Ilie Bolojan, scăzând sub plafonul de 1,3 milioane de poziții ocupate. Este una dintre cele mai rapide reduceri din ultimii ani, însă distribuția tăierilor ridică întrebări privind domeniile afectate.
Zona în care s-au concentrat cele mai semnificative reducere de personal
Potrivit unei analize realizate de Profit.ro, în primele cinci luni ale mandatului guvernamental al lui Bolojan, au fost eliminate peste 25.000 de posturi în sectorul public.
Majoritatea acestor reduceri au avut loc în domeniul Educației, care a pierdut 17.920 de poziții. Educația rămâne cel mai mare angajator în sectorul bugetar, cu 366.279 de posturi ocupate la sfârșitul lunii noiembrie. 
O parte semnificativă a posturilor de învățământ eliminate provine din zona suplinitorilor sau a contractelor pe perioadă determinată, explicând scăderea abruptă în intervale scurte.
După Educație, cele mai mari reducerea s-au înregistrat în structurile Ministerului Afacerilor Interne, unde Poliția și Jandarmeria au pierdut 2.020 de poziții.
Primăriile au eliminat 1.782 de posturi ocupate la nivel local, în timp ce Ministerul Finanțelor, inclusiv ANAF și Vama, a redus personalul cu 433 de poziții la nivel central.
Situația actuală a aparatului bugetar după aceste reduceri
La sfârșitul lunii noiembrie, numărul total al funcțiilor ocupate în sectorul public a ajuns la aproximativ 1,28 milioane, cel mai scăzut nivel din aprilie 2023. În comparație, la sfârșitul lunii decembrie 2024, aparatul bugetar număra 1.306.893 de poziții ocupate.
Reducerea este resimțită atât în administrația centrală, unde s-au eliminat 21.685 de posturi, ajungând la 815.556, cât și în administrația locală, cu o scădere de 3.348 de poziții, până la 465.006. Alături de domeniile cu reduceri considerabile, au existat și instituții care au înregistrat mici creșteri ale personalului.
Printre acestea se numără Ministerul Mediului, Curtea de Conturi, Curtea constituțională, Ministerul Afacerilor Externe sau Serviciul de Telecomunicații Speciale, creșteri cauzate, în unele cazuri, de reorganizări sau preluări de structuri.
Importanța acestei reduceri în contextul ultimilor ani
Depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi ocupate în sectorul public, atinsă din nou în octombrie, a reaprins dezbaterile privind dimensiunea aparatului bugetar.
România a mai avut peste acest nivel în perioada 2008–2009, înaintea ajustărilor dureroase impuse de acordurile cu FMI, care au dus la un minim de aproximativ 1,18 milioane de bugetari în 2014.
Spre deosebire de guvernele anterioare, care au înregistrat creșteri constante ale personalului bugetar, guvernul Bolojan marchează una dintre puținele perioade recente cu o reducere semnificativă a numărului de funcții ocupate.
Această evoluție face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri de control al cheltuielilor, într-un moment în care presiunea asupra finanțelor publice continuă să fie ridicată.
