În fața Tribunalului Central din Seul, autoritățile au afirmat că Yoon Suk-yeol ar fi orchestrat o „perturbare severă a ordinii constituționale”, fiind acuzat de conspirație împotriva statului. Conform legislației penale din Coreea de Sud, un lider condamnat pentru insurecție poate primi pedepse precum: pedeapsa capitală, incarcerare pe viață cu muncă sau fără muncă.
Sentința este programată pentru 19 februarie 2026, conform sursei The Guardian.
Noaptea care a generat criza
Pe 3 decembrie 2024, Yoon Suk-yeol ar fi dispus mobilizarea armatei în apropierea Parlamentului, pentru a împiedica aleșii să voteze eliminarea stării de urgență militară. Tensiunile au durat aproximativ șase ore, până când 190 de deputați au reușit să pătrundă în clădire și să aprobe o rezoluție urgentă. 
Pe 14 decembrie 2024, Legislativul a decis suspendarea mandatului lui Yoon, iar în aprilie 2025, Curtea Constituțională l-a eliminat oficial din funcție.
Autoritățile susțin că Yoon Suk-yeol ar fi început pregătirile încă din 2023, pentru consolidarea puterii pe termen lung. Printre probele aduse se numără notițe manuscrise și înregistrări telefonice, care ar indica intenții precum:
- forțarea recunoașterii unor pretinse fraude electorale,
- tăierea furnizării apei și energiei electrice pentru mass-media critică,
- utilizarea torturii împotriva oficialilor electorali.
Yoon Suk-yeol și lipsa de regret – un element agravant
Potrivit acuzațiilor, Yoon Suk-yeol nu și-a manifestat vreodată regretul pentru acțiunile sale. El ar fi continuat să mobilizeze susținători, unii recurgând la acte violente, inclusiv atacarea unei clădiri judiciare după arestarea sa. Fost procuror general, acesta ar fi știa clar despre caracterul ilegal al decretului de instituire a stării de urgență militară.
Un caz similar s-a înregistrat în 1996, când foștii dictatori Chun Doo-hwan și Roh Tae-woo au fost condamnați pentru implicarea în lovitura de stat din 1979. Deși inițial au fost pedepsiți cu închisoarea, ulterior au fost grațiați. Coreea de Sud nu a mai aplicat pedeapsa capitală din 1997 și este considerată un stat „de facto abolitionist”, fiind improbabilă aplicarea execuției, chiar și în cazul unei sentințe capitale.
Dosarul de insurecție nu reprezintă singura cauză penală în care este implicat Yoon Suk-yeol. În prezent, acesta este sub cercetare în opt proceduri penale distincte, iar anchete speciale vizează și aliați ai săi. Peste 120 de persoane din domeniul militar și politic au fost deja inculpate.
Soția sa, Kim Keon-hee, urmează să fie supusă unei decizii separate, fiind acuzată de manipulare de piață și corupție.
