Chiar dacă România înregistrează cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a decis în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină dobânda de referință la 6,5% pe an. În anul precedent, dobânda de politică monetară a rămas neschimbată în contextul în care inflația a fost aproape de 10%, ca urmare a transferului complet al majorării TVA în prețuri.
Inflația din România continuă să fie aproape de 10%, iar dobânzile nu pot fi reduse, ceea ce nemulțumește cetățenii, care resimt tot mai intens presiunile economice. Conform datelor publicate de Banca Națională, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a fost peste estimarea BNR de 9,6%, realizată în luna noiembrie a anului anterior, motiv pentru care instituția a ales să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Inflația a crescut în special în a doua jumătate a anului trecut, ca urmare a majorărilor de prețuri la energie și a creșterii TVA și a accizelor. Specialiștii prevăd acum că BNR va începe reducerea dobânzilor abia din mai, înainte ca inflația să înceapă să scadă în a doua parte a anului.
Deciziile BNR privind ratele dobânzilor
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit astăzi, 19 ianuarie 2026, a adoptat următoarele măsuri: 
- Păstrarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% anual;
- Păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor financiare.
Consumul populației continuă să se scadă și în 2026
În condițiile în care inflația persistă la un nivel ridicat, consumul cetățenilor continuă să fie în declin, ca urmare a costurilor mari ale creditelor și a scăderii puterii de cumpărare. Datele publicate de Banca Națională indică faptul că activitatea economică din trimestrul III al anului trecut a înregistrat o reducere de 0,2%, deși anterior crescuse cu 1,1% în trimestrul anterior. De asemenea, creșterea prețurilor la energie și servicii în 2025 a influențat comportamentul de consum al cetățenilor, care devin mai prudenți în cheltuieli. Astfel, consumul național a scăzut în 2025 cu 4,8% față de aceeași perioadă din anul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică.
„Activitatea economică s-a contractat în trimestrul III 2025 cu 0,2%, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent (variație trimestrială), ceea ce a condensat probabil deficitul de cerere agregată, în conformitate cu previziunile”, se arată în comunicatul transmis de BNR.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Se pregătește o criză economică? Semnele negative sunt evidente: fabrici închise, mii de persoană fără loc de muncă și scăderea consumului. Indicatorii principali: industrie, sectorul construcțiilor, salarii și cheltuieli
- BNR anunță începutul anului cu vești nefavorabile: datoria externă totală a României a crescut cu 24 de miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025, atingând totalul de 227 de miliarde de euro
