Implementarea unui tarif administrativ pentru gaze, aprobat de Guvern începând cu 1 aprilie 2026, ar putea conduce la majorări suplimentare ale prețurilor la alimente în anul 2026. Conform celor mai recente date Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, România se plasează pe primul loc în 2025 atât la creșterea prețurilor la alimente, cât și la rata inflației.
Pentru comparație, media europeană a fost de 2,8%, în timp ce România a înregistrat o creștere de 6,7% — mai mult decât dublul mediei UE și cea mai mare rată dintre toate țările membre.
Însă, introducerea unui tarif administrativ pentru gaze naturale ar putea determina noi majorări ale costurilor la alimente în 2026, prin transferul acestor cheltuieli către sectorul industrial și perturbarea întregului lanț de producție, conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI). 
De ce 2026 poate fi mai dificil decât 2025?
„Această situație nedorită nu reprezintă un eveniment conjunctural izolat, ci rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, explică președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, perspectivele economice pentru 2026 sunt alarmante, mai ales deoarece nu indică o șansă reală de corecție a creșterilor accelerate de prețuri din 2025, ci chiar un risc real de agravare a situației.
Creșterea prețurilor de la 1 august 2025. Valorile facturilor de energie și alimentelor în creștere
Majorarea gazelor naturale ar putea declanșa o creștere suplimentară a prețurilor la alimente, după cea din 2025
Recent, premierul Ilie Bolojan a anunțat că plafonarea pentru gazele naturale va fi eliminată de la 1 aprilie 2026, conform planului stabilit (detalii AICI). Totodată, statul va continua să limiteze prețurile, sub forma unui tarif administrat.
Creșterea prețurilor alimentare în 2025
Din păcate, impactul acestui tarif administrativ s-ar putea reflecta în prețurile la alimente, deja afectate de creșterea TVA-ului aprobată în pachetul fiscal din 2025.
„Decizia de stabilire a unui tarif administrativ pentru gaze va influența prețurile alimentelor în 2026. Intenția Guvernului de a introduce un tarif administrativ pentru gaze naturală creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile neplătite de consumatorii casnici vor fi transferate către industrie”, se precizează în analiza AEI.
România, pe primul loc în inflația din Uniunea Europeană
Conform celor mai recente statistici Eurostat privind inflația pentru prețurile alimentare din Uniunea Europeană, țara noastră s-a situat pe primul loc în 2025 pentru creșterea tarifelor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a consemnat o creștere de 6,7% — mai mult decât dublul mediei UE și cea mai ridicată procentaj dintre toate statele membre.
Implementarea unui tarif administrativ pentru gaze, anunțată de Guvern, ar putea avea ca urmare creșteri suplimentare ale prețurilor la alimente în 2026, prin transferul costurilor către sectorul industrial, conform analizei AEI.
Gazele naturale ar putea crește cu cel puțin 15% în 2026
„Această situație nedorită nu este un eveniment accidental, ci rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii întârziate”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Dumitru Chisăliță
Mai precis, intervențiile statului nu elimină costurile, ci le redistribuie către consumatori, având efecte directe asupra prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Estimările indică o posibilă majorare a tarifelor gazelor pentru industrie cu până la 15% față de nivelurile din 2025, explică președintele AEI.
„Într-o economie în care sectorul alimentar depinde în mare măsură de energie, o astfel de evoluție nu poate fi fără consecințe. Costurile suplimentare se vor reflecta, inevitabil, în prețurile alimentelor, cu un impact estimat de circa 5% doar din această componentă. Prognozele Băncii Centrale Europene indică o temperare a inflației în zona euro, cu o rată preconizată de 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energie, în general, poate avea chiar un efect neutru sau negativ asupra ratei inflației în Europa”, explică specialistul.
De ce riscurile sunt și mai mari în 2026
Din păcate, în 2026, România se află într-o situație și mai vulnerabilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României estimează o scădere în 2026, cu o rată medie în jur de 3,7% la sfârșitul anului.
„Această cifră maschează însă diferențe semnificative între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la fluctuațiile în energie, iar o reducere rapidă este puțin probabilă. Gazul natural și energia electrică influențează prețurile alimentelor prin trei canale principale:
- procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire)
- transport și depozitare (lanțuri frigorifice, logistică)
- inputuri agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor)
Orice influență asupra unuia dintre aceste canale amplifică efectul asupra întregului proces de producție”, adaugă studiul citat.
Bazându-se pe aceste date, analizele AEI indică faptul că inflația în sectorul alimentar în 2026, în scenariul unei majorări de 15% a prețului gazelor naturale, ar putea ajunge între 7,5% și 9%. Astfel, anul în curs ar putea înregistra o inflație alimentară mai mare comparativ cu 2025.
„Diferența inflației alimentelor între România și Uniunea Europeană devine și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media UE în 2025, la o cr Scenariu de 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu este doar o problemă de prețuri, ci de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor”, explică președintele AEI.
Hrana, fiind unul dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, face ca inflația alimentară să nu mai poată fi tratată ca un indicator secundar.
MATERIALUL AUTORULUI
- Motivul pentru care tot mai mulți români aleg să facă cumpărături în țările vecine: „Calitatea este superioară și prețurile mai mici”
- După eșecul măsurilor privind TVA-ul crescut și inflația, actualul Guvern promite deficit de 6,2% și o rată a inflației de 4%
- Cifre alarmante: România deține cele mai ridicate prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși importăm doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât în țările vecine, dependente aproape exclusiv de import
