Sistemul bancar din România a înregistrat progrese semnificative în digitalizare, însă ritmul de avansare depinde de nivelul modernizării digitale a administrației publice, de implementarea rapidă a legislației europene și naționale, precum și de creșterea competențelor digitale ale populației, a afirmat Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul conferinței EUROPA CONNECT – România Digitală, menționată de Gândul.
România începe să recâștige încrederea investitorilor și să depășească dificultățile economice ale ultimilor ani, însă progresul în digitalizare depinde de măsuri concrete și de o mai bună colaborare între sectorul public și mediul privat, susține Gabriela Folcuț. 
„România a ieșit din perioada de restricții economice și a demonstrat instituțiilor internaționale, inclusiv agențiilor de rating, că poate rezolva dezechilibrele economice, în special deficitul bugetar. Astfel, România devine mai atractivă pentru investitori, inclusiv în ceea ce privește digitalizarea”, a afirmat aceasta.
Directorul general al ARB subliniază faptul că sistemul bancar este unul dintre cele mai avansate sectoare în digitalizare, însă ritmul de progres depinde direct de avansarea digitalizării în administrația publică.
„Oricât de mult și-ar dori sistemul bancar să se digitalizeze, procesul depinde de digitalizarea instituțiilor publice și de modul în care legislația europeană și națională este implementată și normată”, a explicat Folcuț.
Ca exemplu, a menționat colaborarea cu autoritățile pentru simplificarea proceselor administrative, inclusiv proiecte care permit actualizarea automată a datelor personale ale clienților, fără necesitatea deplasării la sucursale.
„Odată cu integrarea tuturor băncilor în proiectul cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, milioane de clienți nu vor mai fi nevoiți să vină la bancă pentru actualizarea datelor lor. Această actualizare este obligatorie conform Legii 129/2019 pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului”, a précizat reprezentanta sistemului bancar.
EUROPA CONNECT – România Digitală
Un obstacol rămas în urmă este întârzierea normelor de aplicare pentru recunoașterea semnăturii electronice simple și avansate, aspect considerat crucial pentru reducerea birocrației naționale.
„De doi ani așteptăm normele de aplicare pentru legislația ce recunoaște valoarea juridică a semnăturii electronice simple și avansate. Sectorul privat are nevoie de aceste reglementări pentru a simplifica procesele și a accelera digitalizarea”, a spus Folcuț.
Reprezentantul ARB a evidențiat și potențialul portofelului digital european, pentru care sectorul bancar și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile, cu obiectivul de a-l implementa până la finalul anului 2026.
În ciuda progreselor, România rămâne în urmă în ceea ce privește competențele digitale, ceea ce limitează dezvoltarea economiei digitale.
„Avem o conectivitate excelentă, fiind lideri în Europa, însă doar 28% dintre români dețin competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 56%. Obiectivul național este ca 50% dintre români să aibă astfel de competențe până în 2030, iar timpul este foarte scurt”, a avertizat aceasta.
Gabriela Folcuț consideră că soluția constă în elaborarea unui plan național de acțiune pentru digitalizare, bazat pe colaborarea între autorități și mediul privat, investiții în infrastructuri digitale esențiale, resurse pentru adoptarea tehnologiilor în economie și dezvoltarea abilităților digitale încă din timpul școală, precum și interoperabilitate și simplificare.
„Principalul obstacol este interoperabilitatea. Fără un plan de acțiune clar, cu măsuri concrete și responsabilități bine definite, nu vom reuși să implementăm cu succes digitalizarea. Este nevoie de colaborare între autorități și mediul privat pentru a construi un plan comun”, a subliniat reprezentanta ARB.
EUROPA CONNECT – România Digitală
Potrivit acesteia, dezvoltarea digitală nu se limitează la conectivitate, ci necesită un ecosistem complet format din specialiști în domeniu, clienți educați digital, securitate cibernetică și politici publice coerente.
„Pentru atragerea investițiilor în centre de date și inteligență artificială în România, nu este suficient să avem internet performant sau taxe competitive. Sunt necesare energie, rețele, autorizații rapide și un ecosistem ce cuprinde talente, clienți și măsuri de securitate. Cine controlează datele și conectivitatea va deține controlul asupra inteligenței artificiale, industriei și apărării naționale. Digitalizarea se poate realiza eficient prin colaborare și un plan național asumant de întregul mediu economic și administrativ”, a concluzionat Gabriela Folcuț.
Despre inițiativa „EUROPA CONNECT”
Proiectul „EUROPA CONNECT” vizează promovarea și aprofundarea înțelegerii politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile comunitare. Inițiativa include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul și organizarea anuală de evenimente în București, Bruxelles și Strasbourg.
Partenerii evenimentului Europa Connect – România Digitală, organizat de Gândul, au fost:
– Vodafone
– Banca Transilvania
– Erbasu Construcții
– Hidroelectrica
– Transgaz
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR: „Este necesar să avem acțiuni clare și coordonate în domeniul securității cibernetice”
Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România face progrese în domeniul securității cibernetice, însă aplicarea practică rămâne o provocare importantă”
