Se împlinesc 4 ani de când Rusia condusă de Vladimir Putin a inițiat așa-zisa „operațiune militară specială” și, sub semnul „Z”, a invadat Ucraina în zorii zilei de 24 februarie 2022. Confruntările violente dintre ruși și ukrainenii oferă, în pragul celui de-al cincilea an de conflict, un bilanț tragic – ambele părți au pierdut aproape 2 milioane de soldați, iar negocierile pe termen lung nu au adus rezultate concrete.
La momentul în care a fost atinsă „borna” a 1.418 zile de război, Rusia lui Putin a depășit, oficial, o etapă istorică – aceeași perioadă a fost necesară Moscovei pentru a învinge Germania nazistă în Cel de-al Doilea Război Mondial.
Astăzi – 24 februarie 2026 – s-a înregistrat ziua 1.461 de conflict, iar un cronometru invizibil continuă să urmărească pierderile umane, de ambele părți ale frontului, nu doar zile, luni și ani. 
Conflictul din Ucraina s-a transformat într-unul de uzură, iar Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a publicat un studiu alarmant.
- Numărul soldaților ruși și ucraineni uciși, răniți sau dispăruți în aproape patru ani de conflict se apropie de două milioane până în această primăvară, pe măsură ce ofensiva Rusiei asupra Ucrainei continuă.
- Aproape 1,2 milioane de militari ruși și aproape 600.000 de militari ucraineni au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți, ceea ce duce cifra totală a victimelor – pentru ambele națiuni – la aproape 1,8 milioane.
Pe durata întregului conflict, cifrele privind pierderile de vieți omenești au fost dificil de stabilit, din cauza faptului că Rusia minimalizează în mod constant numărul deceselor și rănilor, în timp ce Ucraina nu divulgă date oficiale.
24 februarie 2022. Vladimir Putin ordonă lansarea „operațiunii militare speciale” în Ucraina
La data de 24 februarie 2022 – în timp ce secretarul de stat american Antony Blinken avea programate negocieri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov – Vladimir Putin a anunțat, cu puțin înainte de ora 06.00, ora Moscovei, inițierea unei „operațiuni militare speciale” în regiunea de est a Ucrainei.
„Circumstanțele impun un răspuns ferm și imediat din partea noastră. Regiunile din Donbas au solicitat sprijinul Rusiei. Conform Articolului 51, alin. 7 din Carta Națiunilor Unite, în baza aprobării Consiliului Federal și a acordului de prietenie și asistare pentru Republicile Populare Donețk și Lugansk, am decis să lansăm o operațiune militară specială. Scopul acesteia este protejarea celor care, timp de 8 ani, au suportat abuzuri și genocid din partea regimului de la Kiev”, explica Vladimir Putin.
De altfel, Rusia și-a consolidat forțele de-a lungul frontierei cu Ucraina, în timp ce reprezentanții NATO avertizau că Moscova a poziționat în Belarus – la granița de nord a Ucrainei – aproximativ 30.000 de militari. Oficial, tratarea acestor mișcări era justificată drept „exerciții militare comune” cu Belarusul condus de Alexandr Lukașenko.
Vladimir Putin – 24 februarie 2022: „Circumstanțele cer un răspuns ferm și rapid” | Imagine – Profimedia Images
La scurt timp după anunțul lui Putin, explozii la Kiev, Harkov, Odesa și în Donbas
Președintele Rusiei a afirmat că nu are planuri de a ocupa întreg teritoriul ucrainean și că sprijină „dreptul popoarelor din Ucraina la autodeterminare”.
- Putin a mai menționat că Rusia urmărește „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.
- „Toată responsabilitatea pentru eventualele vărsări de sânge va aparține integral regimului de la Kiev”, a avertizat Putin.
- Ministerul rus al Apărării a solicitat controlorilor de trafic aerian din Ucraina să întrerupă toate zborurile.
- Spațiul aerian de deasupra Ucrainei a fost închis pentru traficul civil.
- Întreaga zonă a fost declarată de către autoritățile europene ca fiind zonă de conflict activ.
La scurt timp după anunțul lui Vladimir Putin, au fost raportate explozii în Kiev, Harkov, Odesa și regiunea Donbas.
În data de 24 februarie 2022, cu puțin înainte de ora 06.00, Vladimir Putin a anunțat oficial lansarea unei „operațiuni militare speciale” în estul Ucrainei.
Autoritățile ucrainene au comunicat că trupele ruse au debarcat în Mariupol și Odesa și au efectuat atacuri cu rachete balistice și de croazieră asupra aeroporturilor, bazelor militare și depozitelor din Kiev, Harkov și Dnipro.
24 februarie 2022 – atac rusesc în capitala Kiev | Imagine – Mediafax
- Vehiculele militare au trecut în Ucraina prin punctul de trecere de la Senkivka, situat la granița cu Belarus și Rusia, în jurul orei locale 6:48.
- Forțele rusești au avut și incursiuni dinspre Crimeea anexată de Moscova.
Înainte de ora 07:00, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat instaurarea legii marțiale în Ucraina. De asemenea, a anunțat .
Volodimir Zelenski | Imagine – Mediafax
Așa a început conflictul dintre Rusia și Ucraina și – din aceea zi de 24 februarie 2022 – întreg globul, nu doar Europa, și-a îndreptat privirea spre o zonă de conflict unde morța continuă să facă ravagii, după 4 ani de război. Iar previziunile sunt sumbre.
Eșecul planurilor inițiale ale lui Putin
Invazia rapidă a Rusiei împotriva Ucrainei nu a reușit, iar conflictul „scurt” propus de Moscova s-a tranformat într-un război de durată. Experții militari atribuie acest eșec unor multiple presupuneri false, atât politice, cât și strategice.
- Din punct de vedere politic, conducerea Rusiei a respins de mult timp Ucraina ca fiind un stat artificial, fără identitate națională unificatoare.
Această atitudine a dus la șocul autorităților ruse și a fost percepută ca fiind subestimarea rezistenței ucrainenilor, care au ieșit masiv în primăvara anului 2022 pentru a-și apăra țara.
- În plan militar, faza inițială a invaziei a dezvăluit limitările și problemeleșîn strâns legate de pretențiile Rusiei de poziție militară superioară.
Eșecul blitzkrieg-ului rus | Imagine – Mediafax
Deși armata rusă pare grandioasă atunci când defilează pe Piața Roșie, liderii militari ai Kremlinului au avut dificultăți în a desfășura tipuri combinate de operațiuni în Ucraina și au demonstrat o lipsă evidentă de creativitate. La fel ca și forțele aeriene ruse nu au reușit să controleze spațiul aerian ucrainean.
Planurile inițiale de război ale lui Putin au fost compromise din cauza subestimării Ucrainei.
Cheltuielile militare ale Rusiei și Ucrainei, extrem de ridicate
Conform monitorulapărării.ro, cheltuielile de apărare ale Rusiei au crescut de la aproape 100 miliarde de euro în 2022 la 240 miliarde în 2025, conform estimărilor Serviciului Federal de Informații din Germania (BND).
- Rusia a cheltuit, în primii patru ani de conflict, aproape 800 miliarde de euro pe apărare, însă nu toate fondurile au fost utilizate în campania militară.
- S-au construit baze noi, moderne, s-au continuat programele de recrutare, au fost reface stocurile și s-au făcut achiziții importante, inclusiv în domeniul nuclear.
- În 2026, Kremlinul a publicat bugetul pentru apărare. Costul „operațiunii speciale” este estimat la peste 7,3% din PIB, adică peste 180 miliarde de euro.
- Bugetul total pentru apărare este estimat la peste 250 miliarde de euro.
Majoritatea fondurilor pentru apărare ale Ucrainei au fost dedicate efortului de război.
- În 2025, cheltuielile au depășit 70 miliarde de euro, iar pentru 2026 sunt estimate 120 miliarde de euro.
- De la începutul conflictului, Ucraina a alocat pentru apărare peste 240 miliarde de euro, fiind susținută cu aproape 70 miliarde de euro din Europa și aproximativ 70 miliarde din SUA.
Țările europene au contribuit cu 120 miliarde euro, iar Washingtonul a oferit Kievului peste 20 miliarde euro în asistență financiară.
Obiectivele Moscovei după patru ani de război
Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014 și a controlat circa 20% din teritoriul ucrainean. Însă, de la invazia din 2022, avansul său a fost extrem de lent.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a comparat înaintarea Moscovei cu „viteză de melc de grădină”.
Forțele ruse au avansat doar circa 50 de kilometri în regiunea Donețk din estul Ucrainei în ultimii doi ani, în cadrul unor lupte dure pentru controlul unor poziții strategice.
Putin își dorește ca Ucraina să își retragă trupele din partea controlată a regiunii Donețk, să renunțe la candidatura la NATO, să-și reducă forțele armate și să recunoască oficial limba rusă, printre alte condiții respinse de Ucraina.
- Rusia a lăsat deschisă posibilitatea ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană, însă a exclus ferm desfășurarea de forțe internaționale de menținere a păcii în Ucraina, în cadrul acordurilor.
- Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, dorește un armistițiu pe linia de contact existentă, însă Putin respinge această variantă, solicitând un acord de pace cuprinzător.
„Problema teritorială este importantă pentru Kremlin, dar războiul are o obiectiv mai amplu: crearea unei Ucraine supuse influenței totale a Rusiei și care să nu fie percepută ca fiind «anti-Rusia»”, afirmă Tatiana Stanovaya, de la Carnegie Endowment for International Peace.
„Războiul dronelor” din Ucraina schimbă modul de luptă în conflicte
Pentru prima dată în istorie, dronele au un rol decisiv în conflict, făcând aproape imposibilă mobilizarea secretă de trupe de către oricare dintre părți.
- De la începutul războiului, Ucraina a folosit drone pentru a contracara superioritatea armamentului rusesc și pentru a opri avansul inamicului.
- Rusia a extins semnificativ operațiunile cu drone și a lansat drone cu rază de acțiune mare, conectate prin fibră optică pentru a evita bruiajul, extinzând aria de atac la 50 de kilometri (aproximativ 30 mile).
- Combinând drone de înaltă tehnologie cu lupte în tranșee – reminiscent de Primul Război Mondial – au fost ridicate echipe mici de infanterie, adesea formate din doi sau trei soldați, pentru infiltrare în pozițiile inamice din zonele urbane devastate.
Transportul proviziilor și evacuarea răniților devin provocări majore, deoarece dronele vizează liniile de aprovizionare.
„Negocierile interminabile pentru pace în Ucraina”
Președintele Zelenski a afirmat că Washingtonul a stabilit un termen limită, în iunie, pentru încheierea conflictului și va exercita presiuni pentru respectarea acestuia.
Deși fostul lider american Trump pare favorabil unui acord înainte de alegerile din SUA, provocările persistă.
- Putin insista ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk.
- Zelenski refuză această cerere, iar un acord rapid pare improbabil.
- Președintele ucrainean este sceptic față de propunerile de compromis, precum zona economică liberă în est.
- Rusia așteaptă ca ofensiva sa să determine Kievul să accepte condițiile Moscovei.
- Ucraina speră că va rezista până când sancțiunile americanilor vor crește, forțând Moscova să-și înceteze agresiunea.
Însă Donald Trump pare adesea să își piardă răbdarea față de Zelenski.
Donald Trump – imagine | Surse – Mediafax
Chiar și în contextul sancțiunilor, uzinele militare ruse și-au extins producția de arme
Conflictele și sancțiunile occidentale exercită presiuni tot mai mari asupra economiei Rusiei.
- Creșterea economică s-a redus aproape complet, din cauza inflației persistente și a deficitului de forță de muncă.
- Noile sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusesc au amplificat criza economică.
Cu toate acestea, uzinele militare rusești și-au majorat producția de arme, iar guvernul a protejat anumite grupuri sociale, precum soldații și industriați, de dificultățile zilnice.
„Economia Rusiei devine mai săracă și mai ineficientă, dar rămâne capabilă să susțină conflictele. Elitele sunt în continuare dependente de regim”, afirmă Richard Connolly de la Institutul Regal al Serviciilor Unite.
Posibila încheiere a conflictului în 2026? Carnegie: „Puțin optimism”
Un acord impus de pace ar putea fi semnat, dar ar fi fragil și s-ar putea întoarce împotriva liderilor occidentali.
„Finalul dificil a ceea ce Europa trebuie să suporte reprezintă provocarea principală. Circumstanțele pot determina capitalele europene să reia dialogul cu Moscova.
- Întâlnirile și vizitele vor deveni mai frecvente, retorica se va calma.
- Dar Rusia va căuta o apropiere sinceră dacă europenii vor discuta probleme de securitate.
- Moscova va cere încetarea sprijinului militar pentru Ucraina.
- Europa nu este pregătită nici să lupte cu Rusia, nici să participe la discuții serioase despre viitorul arhitecturii de securitate europeană.
Așadar, Europa va rămâne la periferia negocierilor și va fi o țintă indirectă pentru Moscova, în timp ce Ucraina suportă asediul.
Simplificat, speranțele de pace sunt limitate. În viziunea Kremlinului, războiul este vital pentru existența sa.
Predicțiile privind colapsul economic al Rusiei sunt infime, însă cele care subliniază că încheierea războiului fără acordul Moscovei ar însemna eșec uneori ignoră realitatea: pentru Kremlin, oprirea conflictului fără condiții nu ar fi decât o condamnare la dispariție”, arată analiza de la Carnegie Endowment for International Peace.
Războiul din Ucraina va persista, Kremlinul nu va face concesii majore
Atâta timp cât Putin își păstrează puterea, iar Rusia nu este paralizată de proteste masive și dispune de suficiente resurse pentru întreținerea războiului, acest conflict va continua.
„Occulte, Moscova nu va face concesii majore în fața unei crize economice sau financiare prelungite”.
Mai degrabă, o criză economică ar putea duce la schimbări politice și, ulterior, la reevaluarea obiectivelor militare de către conducerea Rusiei.
- În consecință, finalul conflictului actual este improbabil pe termen scurt sau mediu.
- Negocierile se pot intensifica, ar putea fi încheiat un armistițiu temporar sau pot exista semnări formale, dar acestea nu vor duce la o soluție definitivă.
- În esență, această simulare de pace va rămâne o amăgire temporară a unui conflict nerezolvat complet.
Atâta timp cât frica de Occident și percepția adversarului suprem persistă, războiul nu se va termina
RECOMANDARE:
- Putin este dificil de convinge. Ucraina poate face unele concesii teritoriale, însă scopul principal al Kremlinului este de altă natură – „o chestiune de prestigiu și influență națională”.
- Modernizarea arsenalului nuclear, un obiectiv secundar pentru Kremlin? „Putin este sigur că echilibrul strategic mondial favorizează Rusia.”
- Rusia operează în Ucraina sistemul de rachete termobarice TOS-3 Drakon, care produce o explozie de amploare și puternic suprapresurată, bazată pe oxigenul atmosferic.
- Devenind un „stat terorist”, Marea Britanie a devenit inamicul nr. 1 pentru Moscova, acuzată de „uciderea copiilor” și „împrăștierea morții”. Speranțele pentru proteste și acțiuni de strada vor continua.
- Dronele termice din zona frontului ucrainean reprezintă o alarmă pentru NATO. Rămâne neclar motivul pentru care aceste dispozitive sunt utilizate în această fază a conflictului.
