Societatea de consultanță juridică Grecu Partners subliniază faptul că responsabilitatea nu este doar una formală, ci firmele trebuie să acorde o atenție reală completării corecte a documentelor. Lipsa raportării sau transmiterea unor informații incomplete pot duce la amenzi semnificative, pot ajunge până la 40.000 de lei.
Conform estimărilor bazate pe datele Ministerului Finanțelor, aproximativ 400.000 – 450.000 de operatori economici din România sunt afectați de această obligație. În total, în România există cel mult 1,2 milioane de operatori economici, ceea ce indică faptul că între o treime și aproape 40% dintre firme trebuie să depună raportarea privind irosirea alimentelor.
Legislația se aplică tuturor operatorilor din sectorul agroalimentar, conform Regulamentului european (CE) nr. 178/2002. Mai precis, sunt vizate toate persoanele fizice sau juridice implicate în producție, procesare, distribuție sau comercializare de alimente. 
Furnizorii de băuturi sunt, de asemenea, vizați
Printre cei obligați să depună rapoarte se numără și producătorii din agricultura de bază. Această categorie include fermele de legume și fructe, fermele zootehnice, producătorii de lapte crud, apicultorii, fermele piscicole sau cultivatorii de cereale.
Responsabilitatea se extinde și asupra întreprinderilor care procesează alimente. În această categorie sunt incluse unitățile precum fabricile de panificație, fabricile de lactate, abatoarele, unitățile de prelucrare a cărnii, fabricile de conserve sau firmele ce produc sucuri, piureuri sau alte produse din fructe și legume. De asemenea, sunt vizate și producătorii de băuturi, precum fabricile de bere sau de băuturi non-alcoolice.
Raportarea este obligatorie și pentru companiile implicate în depozitarea și distribuția alimentelor. Astfel, depozitele frigorifice, centrele logistice, distribuitorii de produse alimentare și lanțurile comerciale trebuie să furnizeze informații despre gestionarea produselor și măsurile luate pentru reducerea risipei. Lista include supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate sau magazine de tip cash & carry.
„O raportare detaliată și amplă”
Nici sectorul ospitalității nu este exonat. Restaurantele, unitățile de fast-food, cantinele universitare și școlare, cofetăriile, patiseriile, hotelurile care oferă servicii de masă, firmele de catering, cafenelele și bistrourile trebuie, de asemenea, să depună raportul privind risipa de alimente.
„Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să furnizeze date despre risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată cu superficialitate. Este vorba despre o raportare complexă și serioasă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne și documente redactate corespunzător. Pentru a evita greșelile birocratice, interpretările greșite ale obligațiilor legale sau depunerea incompletă a documentației, recomandăm pregătirea acestor documente cu sprijinul unui jurist. În contextul în care reducerea risipei alimentare reprezintă o prioritate europeană, riscul de controale este crescut, iar companiile trebuie să gestioneze această responsabilitate cu maximă vigilență”, explică Elena Grecu, avocat și fondator Grecu Partners.
Experții atenționează că firmele ar trebui să înceapă din timp pregătirea documentației, pentru a evita dificultățile de ultim moment. În multe situații, raportarea presupune analiza fluxurilor interne de producție și distribuție, precum și centralizarea unor informații care nu au fost până acum raportate oficial.
