Sancțiunile occidentale aplicate Rusiei nu împiedică „mașina de război” a lui Vladimir Putin, iar petrolul rusesc, de pe care Rusia obține venituri de miliarde, continue să fie exportat. În acest context, MOL Ungaria are un rol fundamental, iar securitatea energetică regională este vulnerabilă, deoarece țițeiul rusesc mult mai ieftin afectează rafinăriile care procesează petrol mai scump, inclusiv cele din țara noastră fiind grav afectate.
Legătura dintre Viktor Orban și Vladimir Putin este de lungă durată, iar conexiunile premierului maghiar cu MOL Ungaria au generat de mult numeroase îngrijorări.
Potrivit informațiilor Gândul, „compania MOL din Ungaria intenționează să inundă România cu petrol rusesc, în timp ce autoritățile de la București nu întreprind măsuri adecvate și par a se complaci într-o stare de pasivitate”.
- Mai grav, MOL Ungaria dispune de autoritate extinsă pentru rafinarea țițeiului ieftin importat din Rusia și – deși ar trebui să opereze strict pe piața ungurească – importă și comercializează petrol provenit din Rusia în întreaga regiune.
- MOL este agresiv, iar România se află printre țările vizate pentru o extindere care, în final, ar duce la destabilizarea concurenței și la un flux necontrolat de petrol rusesc, contribuind la finanțarea războiului Rusiei.
„Piața românească trebuie protejată de intențiile expansioniste ale Grupului MOL”
Avertismentul este unul alarmant, iar autoritățile din România ar fi trebuit deja să intervină pentru a contracara avantajul anticoncurențial al Grupului MOL, obținut prin rafinarea țițeului rusesc provenit din conducta Drujba, avertizează sursele Gândul.
„Piața internă trebuie să fie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL, iar măsurile concrete trebuie implementate cu urgență”, insistă aceleași surse.
- Verificarea achizițiilor de motorină ale MOL România de la Grupul MOL din Ungaria, în special cele provenite de la rafinăria maghiară care a prelucuat predominant țiței rusesc.
- Solicitarea de documente referitoare la proveniența motorinei și la prețurile de transfer.
Sursele Gândul din piața petrolieră avertizează că „MOL își extinde constant capacitatea de stocare la Oil Terminal Constanța și construiește, extinde, închiriază și operează noi depozite petroliere în România. Motorina și benzina produse din petrol rusesc ieftin sunt aduse de MOL din Ungaria în România prin Terminalul Halmeu”.
„În final, profitând de rafinarea țițeiului rusesc, MOL intenționează să controleze întregul segment petrolier”, avertizează aceleași surse.
Profiturile uriașe obținute de MOL Ungaria din rafinarea petrolului rusesc provenit prin conducta Drujba sunt utilizate pentru extinderea pe piețele din jur.
„Spre deosebire de alte state ale UE, Ungaria și Slovacia beneficiază de derogări speciale pentru procesarea țițeiului rusesc furnizat de companii sancționate internațional, precum Lukoil, Rosneft și Gazprom, generând profituri suplimentare pentru MOL, de miliarde de euro anual, utilizate în extinderea regională și consolidarea monopoly-ului”, avertizează sursele Gândul.
Mai mult, guvernul maghiar și-a mărit veniturile prin suprataxarea MOL, acumulând peste 2 miliarde de euro, bani care, conform informațiilor, „susțin interesele politice ale elitei de la Budapest și mențin la putere regimul Orban”.
„Viktor Orban reprezintă un pion al influenței Rusiei în Europa, iar profitul net al Grupului MOL în perioada 2022-2025 depășește 10 miliarde de euro! MOL se apropie de o eventuală preluare a rafinăriei NIS Serbia de la Gazprom și a activelor Lukoil, inclusiv din România, fiind parte a unui plan al Rusiei de a păstra dominația energetică în regiune, obținând rafinării, depozite și terminale petroliere pentru a-și asigura controlul asupra pieței regionale”, dezvăluie sursele Gândul.
3 întrebări esențiale adresate autorităților din România
Pentru o imagine completă a situației, Gândul a adresat trei întrebări importante către Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Mihai Drumea, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, și Mihai Savin, președinte la Autoritatea Vamală Română (AVR).
- Ce măsuri au fost întreprinse de autoritățile române pentru a contracara avantajul anticoncurențial al Grupului MOL în rafinarea țițeului rusesc provenit din conducta Drujba?
- S-au verificat achizițiile de motorină de la MOL România provenite de la rafinăria maghiară? Au fost solicitate documente privind proveniența și prețurile de transfer?
- Cum se asigură că MOL nu extinde ilegal capacitățile de stocare și depozitare în România, folosind profiturile din rafinarea țițeiului rusesc?
Ministerul Energiei: „MOL România nu introduce produse obținute din țiței provenit din conducta Drujba în terminalele petrolierelor”
La solicitarea Gândul, Serviciul Comunicare și Relații Publice al Ministerului Energiei a confirmat că „în data de 5 februarie 2023 au fost interzise importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive)”.
De asemenea, s-a precizat că MOL România „nu introduce în terminalurile petrolierelor produse obținute din țiței provenit din conducta Drujba”, iar toate importurile de marfă, inclusiv produse petroliere, necesită acordul Autorității Vamale Române pentru a fi realizate.
„Conform Regulamentului (UE) nr. 833/2014, importurile de țiței și produse petroliere din Federația Rusă sunt ilegale din decembrie 2022 și februarie 2023, respectiv. Niciun derivat obținut din țiței rusesc nu poate fi exportat în condițiile derogărilor”.
Apoi, și exportul de produse rafinate din țiței rusesc este interzis conform acestor prevederi speciale, adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina.
- Oil Terminal are contracte cu MOL România din 2011.
- Compania MOL importa, prin Oil Terminal, produse petroliere din țări acceptate de UE, precum Arabia Saudită, Kuweit, India, Israel și Turcia, și nu introduce în terminaluri produse din țiței provenit din conducta Drujba.
- Documentele de proveniență și de transfer sunt verificate de Autoritatea Vamală.
- Niciun fel de marfă, inclusiv produse petroliere, nu poate fi introdusă în România fără acordul și verificarea autorităților vamale.
„Oil Terminal începe descărcarea vapoarelor numai după aprobarea vamală”, a transmis Ministerul Energiei, exclusiv pentru Gândul.
Cancelaria premierului: „Grupul MOL beneficiază de o derogare temporară a Uniunii Europene pentru alimentarea prin conductă (Drujba)”
În exclusivitate, Mihai Drumea, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a declarat că „Grupul MOL dispune de o derogare temporară a UE, ce permite alimentarea prin conducta Drujba”.
Aceasta înseamnă că „petrolul rafinat în Ungaria din țiței rusesc poate fi comercializat legal în regiune conform derogărilor UE.”
Aceasta explică, în ultimă instanță, prețuri mai mici de producție pentru rafinăriile maghiare, comparativ cu cele din România, care nu pot folosi țiței din Rusia din cauza sancțiunilor europene.
„MOL beneficiază de o derogare temporară a UE pentru alimentarea prin conductă, ceea ce îi permite să aibă costuri mai scăzute decât rafinăriile românești, care procesează petrol din surse non-ruse, mai scump.”
- Consiliul Concurenței monitorizează constant prețurile la pompă pentru a preveni practicile anticoncurențiale.
- Autoritatea are dreptul de a interveni dacă se constată practici de dumping sau abuz de poziție dominantă.
„România a aplicat contribuția de solidaritate, o taxă pe profiturile extraordinare ale companiilor petroliere, pentru recuperarea celor mai mari venituri generate în timpul crizei.”
La a doua întrebare, privind verificarea achizițiilor de motorină de la rafinăria maghiară, răspunsul a fost:
„Tranzacțiile dintre MOL România și compania mamă din Ungaria sunt supuse controalelor fiscale și vamale, conform legislației europene și naționale.
- Se întocmesc anual dosare de prețuri de transfer pentru verificări.
- ANAF verifică dacă prețurile practicate respectă principiul pieței libere și dacă nu există transfer artificial de profit.
- Se pot impune ajustări fiscale în cazul manipulărilor sau încălcărilor legislative.
Deși rafinarea țițeiului rusesc în Ungaria este permisă în anumite condiții, autoritățile verifică fluxurile pentru a evita încălcarea sancțiunilor europene și exportul ilegal de produse.
Aceasta este răspunsul la cea de-a treia întrebare:
„Accesul la infrastructura de stocare și transport în România, precum Oil Terminal și Conpet, este reglementat pentru a evita monopolul și a proteja concurența.
- Acces nediscriminatoriu: Oil Terminal, companie de stat, trebuie să ofere acces tuturor operatorilor care îndeplinesc condițiile tehnice și financiare, respectând tarifele reglementate și excludând situațiile de pericol pentru securitatea națională.
- Legea concurenței: Investețiile în depozite și infrastructură de stocare trebuie notificate pentru verificare, pentru a evita mari concentrări care pot influența prețurile și concurența.
- Securitatea națională: Investițiile în infrastructură critică sunt supravegheate de CSAT și alte instituții, dar principiul liberei circulații a capitalurilor permite anumite activități în condițiile legii.
Controlul asupra depozitelor și stațiilor de stocare
Când o companie intenționează să achiziționeze sau să închirieze capacități de stocare sau noi stații petroliere, Consiliul Concurenței analizează:
- Definirea pieței: Se diferențiază între piața en gros și cea de retail; extinderea capacităților trebuie să fie compatibilă cu reglementările și să nu creeze bariere pentru concurenți.
- Remedii (angajamente): Înainte de aprobare, se pot impune condiții pentru menținerea echilibrului concurențial, precum cedarea unor active.
Monitorizarea prețurilor și efectul de „rachetă”
Consiliul publică analize privind profitabilitatea companiilor, pentru a preveni distorsiunile de piață:
- Corelarea cu cotamente internaționale: Prețurile de la pompă reflectă evoluția cotațiilor globale, precum Platts.
- Efectul Waterbed: Ajustările de preț pentru anumite produse pot fi compensate prin creșteri la alte categorii, pentru a menține echilibrul pieței.
Controlul investițiilor străine
Din 2024, România a introdus reguli stricte pentru analiza investițiilor din străinătate în infrastructura petrolieră, inclusiv depășirea pragului de 2 milioane de euro, cu verificare a provenienței și a impactului asupra securității naționale, afirmă Mihai Drumea.
AVR: „Această activitate depășește atribuțiile Autorității Vamale Române”
În exclusivitate, Mihai Savin, președintele Autorității Vamale Române, a explicat că „din 2007, România face parte din piața comună a Uniunii Europene, unde transportul intracomunitar nu necesită control vamal”.
- Achizițiile din alte state membre sunt considerate intracomunitare.
- Astfel, legislația vamală nu are competență asupra acestor operațiuni, conform răspunsului oficial.
La ultima întrebare, despre autorizarea creșterii capacităților de depozitare și comerț, răspunsul a fost clar:
„Această activitate depășește atribuțiile Autorității Vamale Române”, a confirmat Mihai Savin.
Croația refuză să permită tranzitul petrolului rusesc
Croația a respins cererea Ungariei și Slovaciei de a transporta petrol rusesc prin teritoriul său, întrucât consideră că „finanțează războiul și sprijină agresiunea asupra Ucrainei”.
Ministrul croat al economiei, Ante Susnjar, a afirmat categoric că nu va admite o astfel de tranzit, în ciuda interesului celor două state UE de a evita criza energetică.
„Un baril ieftin din Rusia sprijină finanțarea războiului, iar rămânerea dependentă de petrol rusesc nu mai poate fi justificată”, a scris Susnjar pe rețelele de comunicare.
Astfel, Ungaria și Slovacia sunt ultimele membre UE care mai primesc petrol rusesc prin conducta Drujba, însă livrările au fost oprite după un atac aerian din ianuarie care a avariat conducta master.
MOL din Ungaria înregistrează profituri de 3 miliarde euro în 2025 din petrolul rusesc
După avarierea conductei Drujba, MOL Ungaria a activat planul de urgență.
Reprezentanții MOL au solicitat utilizarea rezervelor strategice, iar transporturile de țiței pe mare către portul croat Omišalj au fost planificate pentru a compensa lipsa de aprovizionare directă, deși aceste alternative necesită timp și nu pot înlocui rapid cantitățile obișnuite.
- Transporturile maritime vor suplini, temporar, lipsa țițeiului rusesc, dar necesită câteva săptămâni pentru funcționare normală.
- MOL încearcă să mitigheze impactul, însă operațiunile în marfă și costurile suplimentare afectează profitabilitatea.
Ungaria continuă să importe petrol rusesc, profitând de pe urma lui
Grupul Viktor Orban limitează, totuși, dependența de Rusia, continuând achiziționarea petrolului rusesc, chiar dacă există alternative mai costisitoare.
Raportul Centrului pentru Studiul Democrației (CSD) indică că banii câștigați prin cumpărarea petrolului ieftin sunt direcționați spre profituri pentru MOL, care și-a majorat veniturile cu 30% de la începutul conflictului din Ucraina.
- Achizițiile din Rusia în valoare de miliarde de euro și controlul rețelei maghiare de distribuție continuă, în timp ce prețurile din Ungaria sunt semnificativ mai mari decât în alte țări europene, chiar și pentru petrol din alternative mai costisitoare.
„Ungaria își menține dependența de petrolul rusesc, folosind derogări temporare pentru a o transforma într-o practică permanentă, ocolind sancțiunile UE”, avertizează raportul CSD.
Compania MOL profită de diferența de preț și vinde petrol la prețuri similare cu ceilalți, chiar dacă au cumpărat ieftin.
„Veniturile MOL au crescut cu 30% după invazia Rusiei, iar controlul asupra acțiunilor a fost consolidat prin legături cu fundații apropiate de Viktor Orban”, indică studiul.
