Legăturile cu regiunea Golfului Persic sunt considerate „unele dintre prioritățile principale ale politicii externe a Rusiei”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei întâlniri ministeriale cu statele arabe din Golf, organizată în orașul turistic Soci, în septembrie anul precedent.
„Însă, atunci când aceste state au solicitat săptămâna trecută partenerului strategic al Rusiei, Iranul, să înceteze atacurile cu rachete și drone asupra teritoriilor lor, Rusia a evidențiat adevăratele sale politici externe”, menționează Dmitriy Shapiro – expert analist și redactor la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (FDD).
- În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) din 11 martie 2026, destinată să răspundă atacurilor Iranului asupra statelor din Golf, reprezentanța rusă a propus o rezoluție care evită învinovățirea Iranului pentru acțiunile sale.
- Deși inițiativa a fost respinsă, ea indică faptul că Moscova preferă să ofere sprijin diplomatic Republicii Islamice în loc să contribuie la consolidarea securității regionale.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe | Foto – Mediafax 
Ambasadorul Rusiei: „O rezoluție profund dezechilibrată”
Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit pentru a analiza o rezoluție din partea Bahrainului, care condamna atacurile Iranului asupra țărilor arabe, de la începutul conflictului dintre SUA și Israel împotriva Republicii Islamice, pe 28 februarie 2026.
Aceasta solicită „încetarea imediată” a „atacurilor intense” ale Iranului asupra Bahrainului, Kuweitului, Omanului, Qatarului, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Iordaniei.
„De la începutul conflictului, Iranul a a lansat peste 2.000 de drone și peste 800 de rachete, vizând atât ținte militare, cât și civile. Peste o duzină de civili au fost uciși în aceste raiduri.
Totodată, Iranul a opririt traficul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, o zonă de importanță energetică critică, asigurând transportul a aproximativ 20% din petrolul mondial.
Rezoluția propusă de Bahrain, semnată de aproape 140 de țări membre ale ONU, a trecut de Consiliul de Securitate cu 13 voturi pentru, în ciuda abținerilor Rusiei și Chinei.
- Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzya, a numit această rezoluție „extrem de dezechilibrată”, învinovățind Israelul și Statele Unite pentru cauzele profunde ale conflictului.
Vasily Nebenzya | Foto – Wikipedia
- Rusia a propus, de asemenea, o rezoluție alternativă, care împlinește doar solicitarea ca toate „părțile să oprească imediat activitățile militare și să evite noi escaladări în Orientul Mijlociu și alte regiuni”.
- Această inițiativă a fost respinsă de Statele Unite, susținută de Letonia, care a votat împotriva, iar nouă țări membre au decis să se abțină, în timp ce patru au votat pentru.
Ambasadoarea Letoniei la ONU, Sanita Pavļuta-Deslandes, a evidențiat ipocrizia Rusiei în promovarea acestei rezoluții. Cu războiul său continuu în Ucraina, Moscova „încălcând zilnic și de ani de zile principiile pe care acum le cere altora să le respecte”, a comentat diplomatul, menționează Dmitriy Shapiro.
„Discretul” Vladimir Putin
Președintele rus Vladimir Putin, continuă Shapiro, a fost până acum „rezervat în criticile aduse conflictului”.
„Kremlinul acționează cu prudență, pentru a evita deteriorarea relației cu președintele Donald Trump în timpul negocierilor diplomatice privind Ucraina, prioritatea principală a lui Putin.
Totodată, este clar că Moscova și-a menținut implicarea în apărarea Teheranului la fora internasjonale, precum Națiunile Unite.
- În anul 2025, Rusia a respins sancțiunile ONU împotriva Iranului, după ce acesta nu și-a respectat angajamentele de neproliferare în baza acordului nuclear din 2015, continuându-și contestarea legalității sancțiunilor pe 12 martie.
- În cadrul unui conflict militar de 12 zile, din iunie 2025, Rusia, alături de China și Pakistan, a încercat, fără succes, să blocheze atacurile SUA și Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Pe 28 februarie, Rusia a convocat o sesiune specială a Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, unde a condamnat «agresiunea» Americii și Israelului asupra Iranului, conform analizei lui Dmitriy Shapiro publicate de FDD.
Vladimir Putin | Foto – Mediafax
„Încrederea în Rusia este diminuată”
În cele din urmă, Shapiro afirmă: „în ciuda eforturilor Moscovei de a se apropia de statele arabe din Golf, acțiunile sale la CSONU arată că nu se poate avea încredere în Rusia, mai ales în privința faptului că ar fi furnizat Iranului informații și sfaturi despre tacticile utilizate cu drone”.
„Totodată, Departamentul Trezoreriei SUA a ridicat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc încărcat pe nave, în încercarea de a calma piața petrolieră.”
Dacă această derogare va fi extinsă, pentru a acoperi tot petrolul rusesc – ceea ce va mărește fondurile Kremlinului – riscăm ca Moscova să devină mai puțin dispusă să facă compromisuri în discuțiile de pace cu Ucraina sau să depună eforturi pentru a controla influența Iranului, concluzionează Dmitriy Shapiro.
Foto colaj principal (Serghei Lavrov și Vladimir Putin) – Mediafax
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Investițiile Rusiei în Iran sunt afectate, indiferent de rezultatul războiului. „Sentimentul anti-rus s-a intensificat recent.”
- Povestea epurării de la Ministerul rus al Apărării și prăbușirea lui Ruslan Tsalikov, „ajutorul” lui Șoigu timp de trei decenii. Acuzații de corupție, spălare de bani și delapidare.
- Legăturile dintre Rusia și Iran în conflictul din Orientul Mijlociu. „Kremlinul evită să-și compromită relațiile cu Trump, dar s-ar putea să încerce să exploateze situația în avantajul său.”
- Controversele din conflictul din Orientul Mijlociu. Dezvoltarea noii capabilități militare aeriene cu rachete de atac la distanță, precum F-16I Sufa echipat cu arme moderne.
- Explorarea lacunelor din apărarea antiaeriană a țărilor din Golf, legată de capacitatea Iranului de a exploata defensiva aeriană a statelor din regiune.
