Pe de o parte, peste o treime din cantitatea națională de energie electrică produsă după masa de Paște a fost destinată exportului, în condițiile unui consum redus al populației. Această valoare se apropie de recordul minim atins în 2025, atunci când sărbătorile ortodoxe și catolice au coincis.
Consumul de electricitate al populației a înregistrat o reducere semnificativă în perioada sărbătorilor pascale, ceea ce a determinat cel mai mare excedent de energie produsă să fie destinat exportului, conform unei analize realizate de jurnaliștii
Cel mai redus consum instantaneu de energie electrică
O parte a energiei, necentralizată de operatorul național Transelectrica, a fost stocată în instalațiile tot mai extinse dezvoltate în ultimul an. Aceasta a fost eliberată în rețea fie pentru menținerea echilibrului sistemului, fie din motive comerciale. Reducerea consumului în sistem, comparativ cu Paștele anterior, a fost influențată și de creșterea numărului și capacității de prosumatori. 
Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică înregistrat în primele minute ale Vinerei Mari și până în prânzul zilei de Paște a fost de 2.557 MW, în duminica de Paște, la ora 14:36, conform datelor în timp real publicate de Transelectrica. Acesta depășește cu 24 MW recordul istoric de 2.533 MW stabilit în prima zi de Paște a anului anterior.
În a doua zi de Paște, până la prânz, consumul minim instantaneu a fost de 3.250 MW, la ora 11:44, fiind considerabil mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut, de 2.701 MW. Astfel, consumul a fost superior estimărilor oficiale ale Transelectrica pentru primele două zile de sărbătoare.
Compoziția energetică națională de Paște
În ansamblu, luni, la ora 12:02, consumul de energie era de 3.255 MW, în timp ce producția totală se ridica la 5.005 MW, rezultând un excedent de 1.749 MW care era destinat exportului.
Cel mai mare aport la mixul energetic la acea oră l-a avut energia solară (1.379 MW), urmată de producția celor două reactoare de la Cernavodă (1.340 MW) și de energia hidro (1.275 MW). Graficele Transelectrica indică o reducere a producției hidro, în timpul zilei, odată cu creșterea celei solare, față de nivelele de noapte de între 2.200 și 2.700 MW.
Producție: 5.004 MW
- cărbune: 447 MW
- hidrocarburi: 383 MW
- hidro: 1.275 MW
- nuclear: 1.340 MW
- eolian: 129 MW
- fotovoltaic: 1.379 MW
- biomasă: 48 MW
- instalații de stocare: 0 MW
Sold: -1.749 MW (excedent de export / import)
La ora 12:03, instalațiile de stocare au contribuit cu 12 MW, reprezentând 0,24% din producția totală de energie a țării, conform graficelor afișate de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice.
Deși cantitățile de energie stocate efectiv nu sunt incluse în graficele Transelectrica, ci doar cele eliberate în rețea, numărul și capacitatea acestora au crescut considerabil în ultimele 12 luni.
Anul anterior, oficialii Transelectrica au evidențiat rolul important al instalațiilor de stocare în echilibrarea sistemului. Consumul de energie din aceste dispozitive a depășit 130 MW în ambele zile, respectiv 135 MW duminică și 133 MW luni.
Prosumatorii cresc aportul la stocare
România a început anul 2024 cu o capacitate de 15 MW în instalații de stocare. La Paște în 2025, această capacitate a ajuns la 235 MW, cu o capacitate totală de stocare de energie de 400 MWh, conform declarațiilor din preajma sărbătorilor.
La 31 ianuarie 2026, numărul prosumatorilor conectați la rețelele de distribuție era de 302.891, cu o putere instalată totală de 3.533,46 MW. Această creștere semnificativă față de finalul anului precedent, când erau 203.894 prosumatori cu o capacitate totală de 2.441,59 MW, reflectată în rapoartele autorităților de reglementare.
În anul anterior, în zile mai insorite, prosumatorii au fost încurajați să activeze invertoarele pentru a evita dezechilibrele, atingând un vârf producție de 1.306 MWh, în prima zi de Paște, la ora 13:00. În aceeași perioadă din acest an, previziunile indicau o producție maximă de 1.842 MWh, la aceeași oră.
