Situațiile în care anumi locatari acumulează datorii uriașe la întreținere sunt frecvente, iar impactul se resimte, de cele mai multe ori, asupra întregului imobil. Un cetățean a adus recent în discuție această problemă pe un forum dedicat asociațiilor de proprietari: ce măsuri pot fi luate dacă, într-un ansamblu cu 88 de apartamente, există doi datornici cu restanțe de peste 150.000 de lei fiecare, iar asociația nu întreprinde nimic?
Ce ar trebui să facă asociația, conform legislației
Răspunsurile primite evidențiază o realitate ignorată de mulți proprietari: asociația are obligații precise și poate recupera creanțele, însă doar dacă acționează conform normelor legale. Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari stipulează clar că asociația este responsabilă de urmărirea și recuperarea datoriilor restante de la membri. Nu este o opțiune, ci o îndatorire legală.
Procedura este clar clarificată și trebuie urmată în mai multe etape. În primul rând, proprietarii restanțieri trebuie notificați. Dacă nu achită datoriile, se emit somații oficiale. În cazul în care aceste măsuri sunt ineficiente, pasul următor îl constituie acționarea în instanță.
Un participant la discuție a explicat simplu situația: după aproximativ trei luni de restanță, trebuie inițiate demersuri legale, iar procesul poate dura chiar și câțiva ani.
Cine răspunde pentru pierderi în perioada de soluționare
Un aspect esențial, evidențiat de mai mulți utilizatori, este faptul că, până la recuperarea sumelor, cheltuielile sunt suportate de ceilalți apartamentari. Cu alte cuvinte, dacă unii proprietari nu își achită obligațiile, ceilalți vecini trebuie să acopere diferențele pentru a menține funcționarea normală a utilităților și serviciilor comune. Aceasta reprezintă una dintre cele mai frustrante situații pentru cei care își plătesc la timp contribuțiile.
De asemenea, trebuie știut că nu orice locatar are dreptul să acționeze în judecată datornicii. Doar asociația de proprietari, prin conducerea sa, deține acest drept legal. Astfel, dacă președintele sau comitetul executiv nu iau măsuri, proprietarii nemulțumiți au opțiunea de a solicita schimbarea conducerii.
Așa cum a menționat un participant, alegerea unui alt președinte, susținut de majoritatea membrilor, poate debloca situația și poate determina inițierea acțiunilor legale necesare.
Se poate pune sechestru pe apartament
Pentru recuperarea creanțelor, asociația dispune și de măsuri mai ferme. Una dintre acestea este instituirea unui sechestru preventiv asupra apartamentului datornicului, înscris în Cartea Funciară. Această măsură împiedică vânzarea sau transferul proprietății fără achitarea datoriei și sporește șansele de recuperare a sumelor restante.
Deși procedurile în instanță pot dura chiar și trei ani, conform informațiilor primite, acestea reprezintă singura cale sigură de recuperare a banilor.
Este esențial ca asociația să își îndeplinească responsabilitatea și să urmeze toate etapele prevăzute de lege: notificare, somație și acțiune în instanță.
Nepăsarea costă costisitor
Exemplul prezentat ilustrează clar cât de mult poate afecta lipsa de reacție a asociației întreaga comunitate. Cu alte cuvinte, creanțele mari nu dispar de la sine, iar întârzierea măsurilor legale determină acumularea unor sume din ce în ce mai dificil de recuperat.
Vestea bună este că legislația oferă soluții clare, iar recuperarea banilor este posibilă. Totul depinde însă de implicarea și responsabilitatea conducerii asociației de proprietari.
