TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ ȘI DIGITAL
O cercetare recentă publicată în revista Nature, citată de El País, aduce în discuție una dintre cele mai sensibile întrebări ale epocii digitale: în ce măsură un algoritm poate influența rezultatul electoral? Studiul evidențiază că, înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024, platforma TikTok a recomandat utilizatorilor americani un conținut cu orientare conservatoare și pro-republicană, mai mult decât materiale progresiste sau favorabile partidelor de stânga.
Rezultatul are o semnificație majoră, deoarece survine într-un moment critic pentru TikTok, care încerca să-și mențină prezența pe piața americană. Administrația Biden impusese o legislație care obliga platforma să se separe de compania-mamă chineză ByteDance pentru a putea funcționa în SUA. După victoria lui Donald Trump, presiunea s-a mutat, iar fostul și actualul lider american au afirmat că TikTok a avut un rol în câștigarea alegerilor.
Ce au descoperit cercetătorii despre algoritmul TikTok
Cercetătorii au realizat 323 de conturi pe TikTok în New York, Texas și Georgia, apoi au analizat peste 280.000 de videoclipuri recomandate în perioada premergătoare alegerilor din 2024. Conturile au fost configurate pentru a simula preferințe politice republicane sau democratice, pentru a observa modul în care fluxul „For You”, reprezentând algoritmul TikTok, reacționează.
Rezultatele au indicat un dezechilibru clar: utilizatorii cu preferințe republicane au primit cu aproximativ 11,5% mai mult conținut favorabil propriului partid, în timp ce cei cu preferințe democratice au fost expuși cu circa 7,5% mai mult la materiale critice față de progresivi sau favorabile opoziției. Astfel, chiar și utilizatorii cu vederi democratice au fost expuși la conținut mai critic la adresa propriului partid.
Autorii studiului au menționat că au încercat să determine dacă diferențele pot fi explicate exclusiv prin popularitatea materialelor, numărul de aprecieri, distribuiri sau vizualizări. Concluziile lor sugerează că modelele de control nu au explicat integral dezechilibrul observat. Deși nu se confirmă o intervenție intenționată a TikTok pentru favorizarea lui Trump, rezultatele indică faptul că algoritmul a funcționat într-un mod care a avantajat vizibilitatea conținutului conservator.
Influența subtilă, dar inevitabilă asupra opiniei publice
Este esențial să subliniem că studiul nu demonstrează în mod direct că TikTok a decis rezultatul electoral. Nu se poate measure câți alegători și-au schimbat votul în urma vizionării anumitor clipuri. Însă, cercetarea evidențiază o problemă gravă: platformele ce controlează recomandările pot modifica mediul informațional în care publicul își formează opiniile.
Problema esențială constă în faptul că, dacă un utilizator vizionează periodic conținut favorabil unui candidat, atacuri la adresa adversarului și teme aliniate unei anumite direcții, percepția sa politică poate fi influențată fără a conștientiza această manipulare. Nu se vorbește doar despre reclame electorale tradiționale, ci despre un flux continuu de materiale care pare organic, personalizat și spontan.
TikTok neagă că un experiment cu conturi artificiale ar reflecta comportamentul real al utilizatorilor. Platforma afirmă că utilizatorii modelează feed-ul prin interacțiuni și dispun de instrumente de control al conținutului vizualizat. Cu toate acestea, această transparență redusă reprezintă o problemă: publicul nu cunoaște exact motivele pentru care primește anumite videoclipuri, iar cercetătorii pot observa impactul, dar nu pot accesa mecanismele interne ale algoritmului.
De la Trump la Călin Georgescu: lecția pentru România
Pentru România, această temă nu este deloc abstractă. Alegerile prezidențiale din 2024 au readus în discuție exemplul Călin Georgescu, candidat ce și-a crescut vizibilitatea în mod spectaculos, în special pe TikTok, înainte ca scrutinul să fie anulat din cauza suspiciunilor legate de manipularea opiniei publice prin rețelele sociale.
Playtech.ro a relatat anterior despre modul în care 27.000 de conturi false și milioane de like-uri au fost utilizate pentru promovarea AUR și Călin Georgescu, precum și despre strategiile care l-au propulsat pe acesta pe TikTok. Diferența față de cercetarea americană constă în faptul că, în România, s-a pus accent pe rețele coordonate, conturi false, influenceri și comportamente artificiale. În cazul SUA, principalul focus este pe modul în care algoritmul a distribuit conținut politic chiar și în absența unei intervenții directe.
Această problemă devine și mai complicată. Manipularea prin conturi false poate fi identificată, eliminată și sancționată. Însă dacă dezechilibrul provine din modul în care algoritmul optimizează atenția, furia, polarizarea și implicarea utilizatorilor, atunci democrațiile se confruntă cu o provocare deosebit de dificil de rezolvat.
Algoritmul devine actor politic, chiar și atunci când nu afirmă acest lucru
Cazul TikTok demonstrează că platformele digitale nu mai sunt simple spații neutre, în care utilizatorii postează liber. Ele decid ordinea, frecvența, intensitatea și direcția conținutului politic ajuns la milioane de oameni. Aceste decizii, chiar dacă automate, pot avea impact electoral.
Se ridică astfel întrebarea incomodă: dacă o platformă poate amplifica anumite tipuri de conținut politic fără ca publicul să fie conștient de acest fenomen, cât de transparentă mai poate fi competiția electorală? În SUA, studiile sugerează că utilizatorii interesați de politică au fost expuși mai mult la conținut favorabil tabarei MAGA. În România, experiența Călin Georgescu a ilustrat cât de rapid poate TikTok deveni o rampă de lansare politică, mai ales când autoritățile reacționează cu întârziere.
Concluzia nu este că orice viralizare politică reprezintă o manipulare, ci că algoritmii pot influența echilibrul electoral înainte ca alegătorii să își dea seama. Dacă această situație se întâmplă în SUA, unde platformele sunt monitorizate riguros, pentru țările precum România, întrebarea devine și mai stringentă: cine verifică, în timp real, ce conținut vizualizează electoratul înainte de vot?