Zile critice pentru economia României, deoarece principalele agenții de rating încep consultări cu oficiali de la Palatul Victoria, Banca Națională a României și Palatul Cotroceni pentru a analiza situația economică și datoria publică. Conform informațiilor Gândul, agenția Fitch, liderul mondial în ratinguri, se află deja la București pentru întâlniri cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, condus de ministrul Alexandru Nazare, cu oficiali de la BNR și cu Administrația Prezidențială.
Discuțiile continuă și miercuri cu Fitch, iar joi și vineri sunt programate întâlniri cu Moody’s, o altă agenție majoră de evaluare a creditului.
Încă nu se afișează conținutul…
De asemenea, Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a declarat că se va implica personal în eforturile de evitarea downgrade-ului către categoria „junk”.
„Evaluările din iulie, începutul lui august și din octombrie urmează să fie analizate. Dacă va fi nevoie, mă voi implica direct. Am solicitat deja liderilor partidelor să fie disponibili pentru a asigura transparență cu evaluatorii. În privința problemelor fundamentale cu impact asupra economiei și finanțelor țării, există o claritate comună. Sunt optimist că vom reuși să evităm degradarea, care ar avea consecințe dezastruoase pentru noi”, a afirmat recent Nicușor Dan.
În mod paradoxal, cele mai multe discuții actuale se concentrează pe posibilitatea ca România să ajungă la categoria „junk”, adică nerecomandată pentru investiții, ceea ce ar conduce automat la majorarea dobânzilor pentru împrumuturile statului. Deja, ratele de împrumut pentru România sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Ironia situației constă în faptul că măsurile guvernului Ilie Bolojan, precum creșteri de taxe și reduceri de venituri, au fost menite să împiedice downgrade-ul agențiilor de rating, însă riscul de a ajunge în categoria „junk” este acum mai mare ca niciodată.
La începutul mandatului său, Ilie Bolojan a declarat pentru Bloomberg: „Riscul de incapacitate de plată este foarte ridicat după ani de deficite mari. Dacă nu vom intra pe o traiectorie stabilă, consecințele vor fi grave.”
Această declarație avea ca scop pregătirea măsurilor următoare: creșterea TVA, reducerea cheltuielilor publice și ajustări fiscale.
Un an mai târziu, în ciuda măsurilor adoptate, cele mai importante agenții de rating analizează situația României și discuțiile despre un posibil faliment al țării devin din ce în ce mai intense.
Ce reprezintă ratingul de țară al agențiilor de evaluare
Principalele agenții de evaluare a creditului sunt Fitch, Standard & Poor’s și Moody’s. Aceste entități private, deși nu au un rol oficial în economie, influențează deciziile investitorilor, care ajustează dobânzile în funcție de notele acordate. Ratingul României reflectă nivelul datoriilor publice. Agențiile analizează: capacitatea de rambursare a datoriilor (deficitul bugetar și veniturile statului), evoluția economică, proporția datoriei publice din PIB și situația politică internă.
Situația economică a României nu este favorabilă: deficitul bugetar a scăzut în 2026 la 1,75% din PIB în primele cinci luni, față de 3,35% din PIB în aceeași perioadă a anului anterior. Totuși, aceasta este singura veste bună.
Celelalte indicatori sunt mai pesimiști: economia în contractie (-1,2% conform INS), ceea ce înseamnă că, deși veniturile statului au crescut din taxe, scăderea economică anulează aceste beneficii; o firmă falimentată nu mai plătește taxe pe viitor, iar un angajat disponibilizat nu mai contribuie cu 42% din salariul brut la buget. Pe fondul tuturor acestor probleme, criza politică influențează și ea negativ evaluările agențiilor.
Impactul asupra cetățeanului
Ratingurile agențiilor internaționale influențează direct și indirect situația economică a fiecărui cetățean. În cazul unui downgrade către categoria „junk”, dobânzile la împrumuturile guvernamentale vor crește, iar acest lucru va afecta și dobânzile la creditele personale sau ipotecare. Implicația directă pentru tine este că, dacă statul plătește dobânzi mai mari, și ratele tale la bancă se vor majora.
Impactul indirect este și mai semnificativ, deoarece ratele mai mari ale dobânzilor pentru stat determină guvernul să crească veniturile la buget prin majorarea taxelor și impozitelor, așadar, costurile de trai ale populației se vor resentimenta, chiar dacă nu ai credite bancare. În primele cinci luni ale anului 2026, guvernul a plătit dobânzi de 27 miliarde de lei, cu 17% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.
După vizitele agențiilor de rating, se vor întocmi rapoarte și evaluări care indică dacă țara se află pe ultima treaptă de recomandare pentru investiții sau dacă riscă să fie retrogradată în categoria „junk”.
