Guvernul condus de Bolojan depune eforturi în ultimele momente pentru a convinge agențiile de evaluare a ratingului să mențină România în categoria investițiilor și să evite retrogradarea către categoria „junk”. „Menținerea calificativului de investiții reprezintă, în prezent, prioritatea economică principală”, menționează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o declarație în care evidențiază reducerea deficitului la 2% din PIB în prima jumătate a anului drept argument esențial în negocierea cu principalele instituții de rating: Fitch și Moody’s.
Dar care au fost consecințele pentru cetățeni și mediul de afaceri ale acestei ajustări? GÂNDUL a analizat cifrele raportate de Ministerul Finanțelor.
Perioadă critică pentru economia României înainte de evaluarea Fitch
Ministerul Finanțelor a publicat vineri rezultatele bugetare pentru primele șase luni – cea mai relevantă imagine a situației financiare înainte de analiza Fitch din 31 iulie. „Deficitul scade la 2% în primul semestru comparativ cu 3,65% în 2025” – este mesajul principal transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.
Aceste performanțe sunt raportate într-un moment crucial pentru România, cu puțin timp înainte de decizia agențiilor de rating. GÂNDUL a dezvăluit recent că riscul de a fi retrogradată este de aproximativ 50%, conform unor surse din Ministerul Finanțelor. În acest context, autoritățile române încearcă să influențeze această percepție cu dovezi recente din execuția bugetară.
„În următoarele perioade, vor fi publicate rapoartele de evaluare ale agențiilor internaționale Fitch și Moody’s (…) Calificativul de investiții influențează costurile de împrumut ale statului, încrederea investitorilor, accesul la resurse financiare și posibilitatea de a continua reformele și proiectele de dezvoltare”, a explicat Nazare miza critică a momentului.
Costurile reducerea deficitului pentru cetățeni și mediul de afaceri
Deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, de la 3,64% în aceeași perioadă a anului precedent, însă această realizare a fost posibilă prin măsuri de austeritate și creșteri de sarcini fiscale. Datele raportate vineri de Ministerul Finanțelor indică reducerea cheltuielilor de personal cu 3,3 miliarde de lei, precum și limitarea cheltuielilor sociale și de alte categorii de plăți curente. În același timp, statul a încasat cu aproape 11 miliarde de lei mai mult în prima jumătate a anului comparativ cu aceeași perioadă din 2025 din taxe și impozite.
Veniturile din impozitul pe salarii și venit au însumat 33,71 miliarde lei, în creștere cu 11,1%, în timp ce contribuțiile sociale au totalizat 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%. În total, aceste venituri fiscale sunt cu aproximativ 11 miliarde de lei mai mari decât în prima jumătate a anului anterior.
„Această creștere reflectă extinderea bazei de impozitare conform Legii nr. 141/2025, precum și încasările generate de Declarația unică”, informează Ministerul Finanțelor într-un comunicat.
Statul a colectat cu peste 16 miliarde de lei mai mult din taxe și contribuții
Veniturile fiscale ale statului au crescut cu 0,46%, fiind influențate în special de TVA, impozit pe salarii și venit și taxe pe proprietate.
Încasările din TVA s-au majorat la 74,14 miliarde lei, reprezentând o creștere de 25,1% comparativ cu prima jumătate a anului 2025.
„Majorarea încasărilor din TVA a fost influențată de creșterea cu 21,6% a valorii brute a TVA, ca urmare a modificărilor procentuale ale cotelor de TVA conform Legii nr. 141/2025”, anunță autoritatea fiscală.
Impozitul pe profit a crescut cu 10,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 18,97 miliarde lor, fiind susținut de creșterea veniturilor din impozitul pe profit al companiilor, conform comunicatului oficial. În total, statul a colectat cu circa 1,7 miliarde de lei în plus din taxarea firmelor și aproape 14,8 miliarde de lei din taxe pe consum.
Reducerea investițiilor din fonduri naționale
Totodată, investițiile realizate din bugetul național au fost înlocuite în mare măsură cu fonduri europene și resurse din PNRR.
„Cheltuielile pentru investiții, proiecte de dezvoltare și capital au crescut semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din această sumă, aproximativ 71% reprezintă fonduri europene nerambursabile și componenta de finanțare a PNRR (…) Această accelerare a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din resurse naționale”, precizează comunicatul oficial.
Mesajul ministrului Alexandru Nazare pentru agențiile de rating
Veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 0,8%, rezumă ministrul Nazare în mesajul destinat agențiilor de evaluare.
„România înregistrează rezultate pozitive, iar direcția reducerii deficitului rămâne credibilă. Acesta este cel mai important mesaj pe care îl transmitem agențiilor de rating și investitorilor internaționali în această perioadă”, scrie oficialul.
Cu toate acestea, deși ministrul și experții Finanțelor au prezentat date concrete în discuțiile cu agențiile, scorul tehnic este insuficient pentru a asigura menținerea ratingului „investment grade”.
România, aproape de trecerea în categoria „junk” conform celor trei mari agenții de rating suveran
România se află, de fapt, pe ultima treaptă înainte de retrogradare către categoria „junk”, conform evaluărilor recente ale celor trei principale agenții: Fitch și S&P păstrează ratingul la BBB-, iar Moody’s îl consideră la nivelul Baa3, cu perspectivă negativă.
Primul anunț privind decizia Fitch va fi făcut pe 31 iulie, când va publica noua notare pentru ratingul suveran al țării.
În prezent, ratingul este menținut la BBB-, ultimele nivel din categoria investițiilor, cu o perspectivă negativă. O reducere cu o singură treaptă ar însemna, pentru Fitch, pierderea statutului de țară investițională.
Importanța evaluării Fitch crește cu atât mai mult cu cât această decizie survine într-un context de instabilitate politică, risc de a pierde fonduri din PNRR și poate influența și percepția piețelor financiare și a celorlalte agenții de rating. Mai mult, acestea analizează nu doar situația deficitului și execuția bugetară din 2026, ci și credibilitatea traiectoriei pentru anii 2027–2028: stabilitatea politică, capacitatea de reformă, PNRR, datoria publică și costurile aferente acesteia.
